Astazi in sedinta de Guvern s-a aprobat majorarea salariilor bugetarilor cu 8% incepand cu 1 iunie. A doua transa va fi acordata in decembrie.  De asemenea, s-a dispus restituirea banilor retinuti, in mod ilegal,  pensionarilor de Guvernul Boc.

Franta a cotit spre stanga. Urmeaza intreaga Europa, incepand bineinteles cu… Romania!

Scriam în urmă cu doua saptamani despre importanţa pentru Romania a unei victorii a stangii franceze conduse de … preşedintele Francois Hollande. Iata ca inevitabilul s-a produs si Hollande a castigat alegerile prezidentiale din Franta. Mai mult decat atat, iata ca dupa numai doua saptamani, Franta este condusa de un presedinte de stanga, iar Romania are un premier de stanga.

Dupa cum remarca si Victor Ponta, victoria lui Francois Hollande in alegerile prezidentiale din Franta este un moment care va avea cu siguranta reverberatii nu doar in politica franceza, ci si in aceea europeana.

Faptul ca, pentru prima data de la Francois Mitterand incoace, Franta va avea un presedinte socialist, tot un Francois, este de asteptat sa conduca treptat la o redefinire a politicilor comunitare, in special in domeniul economic, acolo unde dreapta a esuat lamentabil mizand exclusiv pe solutia austeritatii.Desigur, aceasta nu inseamna abandonarea disciplinei fiscale instituite prin Tratatul Fiscal. Dar este probabil ca noul presedinte francez sa militeze pentru completarea acestora cu atat de necesarele masuri de realansare economica si de sprijinire a dezvoltarii prin inovatie si cercetare.

De asemenea nu trebuie trecut cu vederea nici faptul ca alegerea lui Hollande scoate pentru moment din discutie un eventual lobby francez pentru renegocierea acordului Schengen, asa cum promitea contracandidatul sau, in incercarea disperata de a atrage cat mai mult din voturile electoraului nationalist. Ceea ce nu inseamna ca Romania si-a rezolvat problemele si este deja admisa in spatiul Schengen. Dar  perspectivele par in acest moment mult mai incurajatoare decat pana acum cand presedintele francez se numea Sarkozy.

In sfarsit, victoria lui Hollande este cu siguranta un semn al revigorarii stangii europene. Si este un semnal cu atat mai important cu cat ea vine vine in contextul accentuarii neincrederii si nemultumirii electoratului francez fata de clasa politica in ansamblu – aspect care a fost de altminteri extrem de vizibil in turul I, cand o treime dintre voturile exprimate s-au dus catre extremisti. Or, daca in Franta, care a fost mereu in avangarda europeana, a fost posibila capitalizarea votului negativ prin prezentarea unei alternative cu adevarat credibile, de ce n-ar fi aceasta solutia in intreaga Europa, pentru a pune punct dominatiei dreptei? Incepand, bineinteles cu… Romania!

Elaborarea prezentului Program de Guvernare a ţinut cont de perioada relativ scurtă de timp existentă până la alegerile parlamentare, de situaţia economică şi socială în care se află România şi de contextul internaţional care continuă să fie dominat de incertitudine şi instabilitate economică şi financiară.
Un criteriu determinant în stabilirea obiectivelor şi strategiilor guvernamentale a fost cel al concordanţei cu responsabilităţile pe care România şi le-a asumat în raport cu partenerii săi europeni şi euroatlantici. De asemenea, ceea ce a contat in mod prioritar a fost nevoia resimţită la nivel social a unei guvernări care să fie mai aproape de oameni, mai transparenta, mai eficienta, care să oprească abuzurile de până acum, sa consolideze statul de drept, să corecteze greşelile pe care fosta guvernare le-a făcut, să introducă mai multă justiţie socială şi să ofere o speranţă şi o direcţie de evoluţie spre dezvoltarea durabila a întregii societăţi.
(…)
Propunem o buna guvernare, care să redea românilor speranţa, demnitatea şi mândria de a trăi în ţara lor. De aceea, programul de guvernare încearcă să schimbe fundamental logica în care s-a realizat exercitarea puterii până acum. Va trebui sa guvernam pentru oameni, nu numai pentru indicatori macroeconomici, in niciun caz pentru clientela politică.
(…)
Având în vedere perioada scurtă de timp în care va exercita guvernarea, am stabilit următoarele priorităţi esentiale:
1. Respectarea legilor, fără excepţii, fără derogări sau scuze;
2. Repararea inechităţilor sociale;
3. Implementarea unei viziuni economice de lungă durată, care să ofere predictibilitate, locuri de muncă şi să protejeze resursele naturale ale ţării;
4. Depolitizarea administraţiei publice. Doar miniştrii şi secretarii de stat vor fi numiţi şi sprijiniţi politic;
5. Toleranţă zero faţă de corupţie şi clientelism. Continuarea eforturilor pentru atingerea obiectivelor din Mecanismul de Cooerare şi Verificare.

Pentru a asigura o bază solidă de susţinere a iniţiativelor şi măsurilor guvernamentale, rămânem consecventi unei maniere de lucru bazate pe dialog politic, social şi economic şi pe consultarea societăţii civile şi a tuturor celor interesaţi şi vizaţi de politicile ce urmează a fi implementate.
Printre cele mai importante masuri propuse pentru fiecare domeniu se numara:

BUGETUL PUBLIC ȘI POLITICA ECONOMICĂ

· Realizarea unui mix eficient între politicile de stimulare a creșterii economice și obiectivul asigurării stabilității economice și financiare a țării;
· În acest scop, vom continua acordurile cu partenerii externi (Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și alții) și vom respecta prevederile acestora.
· Execuția bugetară se va realiza de o manieră prudentă, concomitent cu respectarea obligațiilor asumate către diferite categorii de cetățeni, și anume, în cursul acestui an, reîntregirea salariilor personalului bugetar la nivelul din iunie 2010 și restituirea sumelor reținute fără bază legală pensionarilor; · Creșterea încasărilor bugetare prin eficientizarea administrării fiscale, îndeosebi prin aplicarea de proceduri moderne de control, lupta fermă împotriva evaziunii fiscale și a corupției, precum și prin utilizarea cu rezultate cuantificabile a banului public (reducerea drastică a cheltuielilor materiale ale instituțiilor bugetare și ierarhizarea investițiilor publice în funcție de influențele economico-sociale favorabile ale acestora);

· Elaborarea pe baze fundamentate a cadrului bugetar multianual pentru stimularea mediului de afaceri și întărirea clasei mijlocii; · Guvernul susține semnarea de către România a Tratatului Fiscal promovat la nivel european și va stimula dezbaterea publică a prevederilor sale, urmând să adopte cu operativitate și alte măsuri de întărire a guvernanței economice adoptate la nivelul Uniunii Europene.

In aceasta dimineata, am citit cu amuzament un articol in cotidianul Gandul care comenta situatia unor personalitati publice aflate pe statul de plata al Universitatii Crestine “Dimitrie Cantemir”.

In numele libertatii de expresie pe care o sarbatorim chiar astazi, as vrea sa precizez cateva lucruri. Din 2005 sunt titularul cursului “Procedura Insolventei: Reorganizarea judiciara si Procedura falimentului” de la Universitatea “Dimitrie Cantemir” din Bucuresti si coordonatorul grupului de cercetare privind Dreptul Falimentului si Restructurari Finaciar-Bancare la aceeasi universitate. Incasez un venit de la aceasta universitate, dar in schimbul unei munci, a unui act educational pe care il practic cu pasiune de 7 ani.  Tocmai de aceea, adresez public o invitatie oricarui jurnalist de a asista la prelegerile mele de la Universitatea Dimitrie Cantemir sau de a participa la seminariile pe care le sustin personal.

P.S. Cred ca e important sa subliniez un lucru. In 2005, Universitatea Dimitrie Cantemir a fost printre putinele institutii de invatamant superior care au inteles importanta cursului – “Procedura Insolventei: Reorganizarea judiciara si Procedura falimentului”. Desi acest curs propus de mine este cuprins in programa scolara a oricarei facultati de elita din lume, in 2005 mai multe universitati din Romania mi-au spus  ca procedura insolventei nu este de interes, desi realitatea economica de astazi transforma procedura insolventei: reorganizarea judiciara  si a falimentului intr-una dintre cele mai cautate discipline. Multumesc pe aceasta cale conducerii Universitatii Dimitrie Cantemir pentru faptul ca in 2005 a avut deschidere fata de o persoana care venea in Romania cu un masterat si doctorat la Yale Law School pe tema Dreptul falimentului aplicat sistemelor bancare din tarile Central si Est Europene, un subiect drag mie si care a devenit reperul principal al activitatii mele profesionale atat in Statele Unite cat si la actuala firma de avocatura cu care colaborez.

Dupa cum va marturiseam intr-o postare mai veche, preocuparile mele profesionale ma fac sa urmaresc cu atentie evolutia insolventelor si, in mod particular, a reorganizarilor judiciare – un indicator de multe ori mult mai exact decat multe alte cifre statistice oficiale in ceea ce priveste starea reala in care se gaseste economia.

Iar stirile sunt de-a dreptul ingrijoratoare. Per total, in Romania, de la inceputul anului si pana acum au intrat in insolventa peste 30.000 de firme, trendul fiind acela de majorare substantiala fata de 2011. Un exemplu edificator in acest sens este cel al judetului Bistrita-Nasaud, unde, in trimestrul I, numarul firmelor care au fost dizolvate si al societatilor intrate in insolventa s-a dublat fata de anul trecut.

read more