Blog Ana Birchall
România, într-un top 10 al celor mai incluzive economii emergente la nivel global
România este una dintre cele 6 state membre UE din top 10 cele mai incluzive economii emergente, evaluare prezentată în ediția de anul acesta a Forumului Economic de la Davos.
România se află într-un top 10 al celor mai incluzive economii emergente la nivel global, potrivit Inclusive Development Index 2018, o evaluară realizată de World Economic Forum și prezentată înaintea începerii celei de 48-a ediție a Forumului de la Davos, eveniment ce se desfășoară în perioada 23-26 ianuarie.
World Economic Forum: România, în top 10 cele mai incluzive economii emergente ale lumii
235 de ani de la naşterea lui Stendhal
Astăzi, 23 ianuarie, se împlinesc 235 de ani de la naşterea marelui scriitor francez Stendhal, pe numele său adevărat Henri Beyle, născut la Grenoble, într-o familie burgheză. Cunoscut în special pentru romanele “Roşu şi negru” şi “Mănăstirea din Parma”, este considerat unul dintre pionierii curentului realist. Acesta urmează cursurile Școlii Centrale din Grenoble, apoi se orientează spre cariera militară, luând parte la campania din Italia a generalului Bonaparte. Întors la Paris, încearcă să se impună în domeniul comercial și literar, iar acești ani vor constitui sursa de inspirație pentru personajul Julien Sorel din “Roșu și Negru”. Participă la războaiele napoleniene, iar în 1814 pleacă în Italia. După decesul tatălui său, Stendhal se întoarce la Paris, începe să frecventeze saloane literare și își înființează propriul cenaclu.
Opera sa cuprinde scrieri de istoria artei și muzicii (“Viața lui Rossini”, 1823), scrieri de teorie literară (“Racine și Shakespeare”, 1823, 1825), un eseu filozofic celebru (“Despre iubire”, 1822) și romane, cronici ale vieții și moravurilor contemporane (“Armance”, 1827; “Roșu și Negru”, 1830; “Mănăstirea din Parma”, 1839).
Romantic prin temperament, entuziast şi pasionat, individualist, dar modelat după ideologia veacului al XVIII-lea, Stendhal, deși neînţeles de contemporanii săi, a cunoscut, după moarte şi odată cu publicarea postumelor, o preţuire şi o audienţă pe care timpul nu a făcut decât să le întărească.
179 de ani de la nașterea pictorului Paul Cézanne
Pe 19 ianuarie 1839, într-o familie de aristocraţi din pitorescul oraş Aix-en-Provance, situat în sudul Franţei, se năştea cel care avea să devină unul dintre cei mai importanţi pictori ai secolului XIX – Paul Cézanne.
Cézanne primeşte o educaţie înaltă la colegiul Bourbon din oraşul natal, unde se împrieteneşte cu Émile Zola. Tatăl său îl încurajează să urmeze cursurile Facultăţii de Drept din Aix-en-Provance, însă Cézanne nu este mulțumit şi pleacă la Paris pentru a-şi urma destinul artistic, susţinut de prietenul său, Émile Zola. La Paris, acesta cunoaşte pictori tineri precum Édouard Manet, Camille Pissarro, Claude Monet, Pierre-Auguste Renoir sau Edgar Degas, reprezentanţi ai spiritului revoluţionar, alături de care încearcă să sparge barierele normelor artistice dominante în perioada respectivă.
Chiar dacă alături de ceilalalţi disidenţi artistici ai vremii creează şcoala impresionistă, cu trecerea anilor, Paul Cézanne îşi dezvoltă un stil propriu, care, sub îndrumarea lui Picasso, devine pentru mulţi critici puntea de trecere între post-impresionism şi cubism. Tablourile sale au rămas până astăzi adevărate repere în istoria artei.
În imagine: tabloul “Jucătorii de cărți”, una dintre cele mai valoroase opere de artă şi una dintre cele mai importante opere tranzacţionate pe piaţa de artă.
18 ianuarie – naşterea lui Ioan Slavici
La 18 ianuarie 1848, în localitatea arădeană Șiria, se năștea Ioan Slavici, unul dintre marii clasici ai literaturii române.
Experiența vieții în satul ardelean a marcat întreaga operă a lui Slavici, iar acest lucru poate fi cu ușurință observat atât în acțiunile din operele sale, cât și în trăirile și experiențele personajelor pe care le-a conturat, personaje care reprezintă țăranul român, sufletul acestui popor. Tocmai de aceea, Slavici a fost dintotdeauna considerat, așa cum spunea și George Călinescu, „un instrument de observație excelent” al mediului rural.
Celebrele nuvele ale lui Ioan Slavici, precum „Moara cu noroc”, „Pădureanca”, sau „Popa Tanda”, sunt cele care i-au adus acestuia nemurirea în literatura română, în timp ce romanul „Mara” a jucat și el un rol esențial în istoria romanului autohton.
18 ianuarie – naşterea lui Montesquieu
Pe data de 18 ianuarie , în urmă cu 329 de ani se năştea Charles Louis de Secondat Montesquieu, scriitor, filosof şi, totodată, una din cele mai complexe și importante figuri ale iluminismului francez.
Opera sa majoră, “Scrisori persane” (1721), „profundă alegorie a dragostei, moralei, politicii și religiei“, s-a bucurat de un succes imens și imediat. Cartea este concepută sub forma unei colecții de scrisori, despre care se presupune a fi fost scrise de călători în Persia și de prietenii acestora din Europa. Aici, autorul a satirizat și a criticat instituțiile franceze.
Una din teoriile de căpătâi ale sciitorului francez, expusă în opera “Spiritul legilor”, este cea a separării puterilor în stat, conform căreia puterile guvernului trebuie separate și echilibrate pentru a garanta libertatea individului. Cartea își păstrează și în prezent importanța istorică, fiind una dintre operele care au influențat decisiv elaborarea Constituției Statelor Unite ale Americii, care, la rândul său, a influențat esențial scrierea a numeroase constituții din multe state ale lumii.
Acţiuni de suflet dedicate Centenarului Marii Uniri
Consiliul Judetean Vaslui va organiza în acest an mai multe activitãti cu prilejul sãrbãtoririi Centenarului Marii Uniri: http://www.monitoruldevaslui.ro/2018/01/actiuni-de-suflet-dedicate-centenarului-marii-uniri.html
15 ianuarie – nașterea lui Mihai Eminescu și Ziua Culturii Naționale
Data de 15 ianuarie are pentru români o dublă semnificație: este ziua nașterii lui Mihai Eminescu, ”poetul-nepereche” al României (așa cum îl descria George Călinescu) , și, totodată, Ziua Culturii Naționale, așa cum este aniversată începând cu anul 2011, pentru a cinsti memoria poetului nostru național.
Poezia lui Eminescu transcende timpul și este, cu siguranța, una dintre cele mai mari moșteniri culturale lăsate nu doar românilor, ci chiar literaturii universale. Poeziile lui Mihai Eminescu mi-au încântat copilăria și adolescența și sunt și astăzi o evadare inconfundabil de plăcută din cotidian.
”Luceafărul”, ”Revedere”, ”Epigonii”, ”Scrisoara a III-a”, ”Odă (în metru antic)” sau ”Doină”, pentru a enumera numai câteva din capodoperele eminesciene, sunt poezii scrise cu litere de aur în istoria literaturii noastre.
Astăzi, când aniversăm 168 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu și este marcată Ziua Culturii Naționale, vă invit să parcurgeți una dintre cele mai profunde poezii ale marelui nostru poet, ”Odă (În metru antic)”.
Nu credeam să-nvăţ a muri vrodată;
Pururi tânăr, înfăşurat în manta-mi,
Ochii mei nălţam visători la steaua
Singurătăţii.
Când deodată tu răsărişi în cale-mi,
Suferinţă tu, dureros de dulce…
Pân-în fund băui voluptatea morţii
Ne’ndurătoare.
Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus.
Ori ca Hercul înveninat de haina-i;
Focul meu a-l stinge nu pot cu toate
Apele mării.
De-al meu propriu vis, mistuit mă vaiet,
Pe-al meu propriu rug, mă topesc în flăcări…
Pot să mai re’nviu luminos din el ca
Pasărea Phoenix?
Piară-mi ochii turburători din cale,
Vino iar în sân, nepăsare tristă;
Ca să pot muri liniştit, pe mine
Mie redă-mă!
142 de ani de la nașterea lui Jack London
La data de 12 ianuarie 1876, se năștea la San Francisco, romancierul american cunoscut sub pseudonimul literar Jack London. Un remarcabil personaj al literaturii universale, pe numele său real John Griffith Chaney, reușește să scoată primul său volum de povestiri numit ”Fecior de lup”, în anul 1900, volum inspirat din peregrinările sale prin Țara Nordului. Un adevărat succes literar, acesta îl propulsează în cele mai înalte cercuri, astfel în scurt timp cărțile sale erau traduse în 11 limbi, devenind unul dintre cei mai de succes scriitori ai timpului său.
Operele sale au ca subiect principal existența crudă și sălbatică, spiritul de aventură al eroilor săi care sunt de o forță fizică și morală supraumană și care se luptă pentru supraviețuire. Tuturor ne este cunoscut romanul ”Colț alb”, care ne-a colorat anii copilăriei cu aventurile pline de suspans, dar și de învățături.
219 ani de la nașterea lui Petrache Poenaru
Născut pe 10 ianuarie 1799 în satul Beneşti din judeţul Vâlcea, Petrache Poenaru a rămas cunoscut în istoria omenirii ca inventator al stiloului. Dincolo de această realizare remarcabilă, viaţa sa a fost una plină de experienţe inedite şi deosebite, mai ales pentru că a fost un protagonist în evenimente extraordinare ale istoriei noastre.
Deşi s-a născut într-o familie de boieri, Poenaru pleacă de mic de acasă pentru a locui la nişte rude înstărite. Elev eminent al şcolii din Craiova, Poenaru se alătură în tinereţe pandurilor lui Tudor Vladimirescu şi ajunge chiar şeful cancelariei acestuia, deşi nu ştia să mănuiască armele. După înăbuşirea Revoluţiei din 1821, Petrache Poenaru, nevoit să plece din ţară, obţine o bursă de studii la Viena. De aici pleacă la Paris, unde în mai 1827 obţine brevetul pentru ceea ce el a numit „Condeiul portăreţ fără sfârşit”, precursorul stiloului modern de astăzi.
Se întoarce în ţară în 1830, fiind arestat în timpul Revoluţiei de la 1848, pentru ca apoi să ajungă un apropiat al lui Alexandru Ioan Cuza după Unirea Principatelor din 1859. Tot de numele lui Petrache Poenaru este legată şi introducerea sistemului metric zecimal în România, precum şi înfiinţarea unei facultăţi de ştiinţe exacte cu 3 secţii: topografie, inginerie de poduri şi şosele şi arhitectură.
Comentarii recente