Suma de 250.000 euro propusă de Comisia Europeană cu titlu de sancțiune pentru fiecare solicitant de azil refuzat este disproporționată, nefundamentată și riscă să genereze o criză profundă la nivelul Uniunii Europene

Ana Birchall: Suma de 250.000 euro propusă de Comisia Europeană cu titlu de sancțiune pentru fiecare solicitant de azil refuzat este disproporționată, nefundamentată și riscă să genereze o criză profundă la nivelul Uniunii Europene

COMUNICAT DE PRESĂ

 

Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor a organizat, astăzi, o reuniune de lucru pentru examinarea şi adoptarea mai multor proiecte de opinie privind documentele cu care a fost sesizată pentru examinare, precum și un aviz ce vizează propunerea Comisiei Europene în raport cu statutul resortisanților unor țări terțe ce solicită protecție internațională pe teritoriul Uniunii Europene.

În briefingul de presă susținut la finele lucrărilor, președintele Comisiei pentru afaceri europene, Ana Birchall a reiterat că: “Respingem propunerea de regulament aflată pe ordinea de zi, având în vedere penalizarea nejustificată ce ar urma să fie imputată statelor membre care nu acceptă solicitanţi de protecţie internaţională. Suma de 250.000 euro propusă drept sancțiune pentru fiecare solicitant refuzat este disproporționată, nefundamentată și riscă să genereze o criză profundă la nivelul Uniunii Europene”.

În abordarea Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților, criza migranţilor trebuie abordată având la bază soluții consonante cu principiile şi valorilor UE, precum principiul solidarităţii, al voluntariatului deciziei şi identificarea consensului între statele membre. „Cred că actuala criză a migranţilor poate şi trebuie să fie o şansă pentru Uniunea Europeană de a deveni mai puternică şi mai unită, nu dezbinată. Este o premisă obligatorie pentru a consolida pe mai departe Uniunea Europeană, pornind de la un climat de încredere şi respect reciproc”, a afirmat Ana Birchall.

În cadrul dicuțiilor a fost reafirmat caracterul neadecvat al mecanismului corectiv pentru atingerea obiectivului unei gestiuni viabile a provocărilor migraţioniste asupra Uniunii Europene. Statele membre vor fi supuse unei presiuni disproporţionate, astfel că se vor confrunta cu deficienţe sistemice, ceea ce determină imposibilitatea transferurilor de solicitanţi de protecţie internaţională. Astfel, se conferă un caracter permanent unor mecanisme corective, mecanisme ce, potrivit art. 78 alin. (3) TFUE, trebuie să aibă prin definiţie caracter temporar, şi diminuează posibilitatea exprimării voinţei de solicitantul de protecţie internaţională cu privire la statul membru ales.

Președintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților, Ana Birchall a apreciat totodată că mecanismul de repartizare corectiv nu respectă nici principiul proporţionalităţii. Împărţirea responsabilităţilor în domeniul migraţiei nu poate porni de la sancţionarea financiară a unor state membre care s-ar putea la rându-le confrunta cu dificultăţi.

De asemenea, în cadrul şedinţei de astăzi a Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor, a fost emis un proiect de opinie pe baza Comunicării comune a Comisiei Europene şi Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate către Parlamentul European şi Consiliu: Cadrul comun privind contracararea ameninţărilor hibride – Un răspuns al Uniunii Europene. În cadrul acestui proiect de opinie a fost subliniat faptul că în cazul atacurilor hibride ar trebui să existe un regim sancţionator la nivelul dreptului internaţional, în acord cu principiul bunei legiferări. Întrucât entităţile care desfăşoară atacuri hibride nu se supun dreptului internaţional, Uniunea Europeană ar trebui să creeze mecanisme de retorsiune proporţionale cu riscul implicat.

“Aşa cum am afirmat în repetate rânduri, este de o importanţă primordială să îmbunătăţim, în mod constant, capacitatea Uniunii Europene de a se adapta atât la provocările convenţionale, cât şi, în mod particular, la cele emergente şi asimetrice cu care ne confruntăm mai ales în Estul Europei şi în Regiunea Mării Negre. Este motivul pentru care consider că securitatea cibernetică, precum şi lupta împotriva războiului hibrid şi, în mod particular, a războiului informaţional, trebuie să se menţină în rândul priorităţilor principale ale Agendei Europene şi Euro-Atlantice pentru perioada următoare”, a afirmat președintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților, Ana Birchall.