Despre sistemul de invatamant
De 20 de ani se discuta de invatamant in fel si chip. Zeci de ministri au venit cu zeci de mii de propuneri si „solutii” care au reusit sa destabilizeze complet sistemul, sa innebuneasca elevii, studentii si profesorii.
Astazi nivelul invatamantului este mult mai scazut decat in trecut pentru ca nimeni nu a atacat probelemele de fond, problemele adevarate din scoala romaneasca. Si nu oricum, ci intr-o maniera unitara avand la baza o viziune care sa treaca peste ciclurile electorale, care sa dea elevilor, studentilor si profesorilor predictibilitate si stabilitate. Tocmai predictibilitatea si stabilitatea au lipsit cu desavarsire in acesti ani.
Ce a mai lipsit pana acum a fost si o dezbatere reala, cu cartile pe masa, cu sindicatele, cu asociatiile de parinti, cu asociatiile studentesti. Nu putem exclude sindicatele de la masa discutiilor iar daca le includem in discutzii trebuie sa le ascultam punctul de vedere, nu sa le dam cu flit.
Care sunt problemele de fond ?
Programa scoala – pana acum nimeni nu s-a aplecat cu seriozitate asupra ei, sa o modifice tinand cont de problemele reale de pe piata muncii existente ASTAZI si in viitorul previzibil. In continuare elevii sunt incarcati cu informatii absolut inutile, cu lucruri nefolositoare care nu ii ajuta sa isi dezvolte nivelul de cunostinte si competente la cerintele ACTUALE de pe piata muncii. Tocmai de aceea, orele de curs ( intreg procesul de invatamat) a devenit neinteresant atat pentru elevi si studenti cat si pentru profesori.
Criteriile de selectie sunt vai de capul nostru. Cum pot eu sa mai spun ca o diploma valoreaza ceva cand avem zeci de mii de diplome FALSE. Astazi diplomele par sa nu mai valoreze munca si sudoare. Astazi avem absolventi de universitati pe banda rulanta.
Cei care au comis acest fals nu trebuie sa fie judecati si condamnati pentru fals si uz de fals. Nu. Acesti infractori trebuie judecati si condamnati pentru omor cu premeditare cu maxim de pedeapsa si fara drept de reducere a pedepsei! Simplu. Ei pun in pericol insasi sanatatea spirituala a Romaniei!
De-a lungul anilor ne-am ocupat de introducerea unui nou examen, de scoaterea unui examen si apoi de reintroducerea lui, si de alte asemenea masuri incoerente, luate chiar in timpul anului scolar, cand nu au facut altceva decat sa innebuneasca elevii, studentii si profesorii. Fiecare ministru a ignorat sita prin care trebuia sa cearna valoarea si s-a ocupat doar de lucruri secundare. Cu sau fara meditatii, cu sau fara termopane, cu sau fara ora de religie obligatorie… Sigur, toate sunt importante, nu vreau sa fiu inteleasa gresit, dar toate acestea sunt lucruri colaterale care nu rezolva problemele de fond: o salarizare de rusine care umileaste dascalul, o programa scoalara care informeaza si nu formeaza copilul si conditii de evul mediu in multe, mult prea multe scoli.
Criza de valori si repere – eu ii inteleg pe elevi si studenti!! Inteleg de ce nu ii mai motiveaza nimic sa isi dea silinta sa invete bine!! Pai de ce sa inveti bine, sa ai o diploma daca in viata se poate reusi si „altfel”. Oare cata lume si-a pus problema la modul real ca societatea noastra a pornit in cautarea Elodiei ? Va dati seama unde am ajuns??!! Ceea ce se intampla acum este practic o dictatura a non valorii. Elevii, studentii si-au pierdut interesul pentru scoala, interesul pentru a invata bine si pentru ca si-au pierdut orizontul de asteptare.
Pe vremea mea (uite ca am ajuns deja sa spun si eu asa??!!), copil fiind, bunica si parintii mei imi spuneau: mama, singura ta preocupare si responsabilitate este sa inveti bine pentru ca ce ai in cap si in suflet nu poate sa iti ia nimeni niciodata. Am fost crescuta sa cred ca daca invat bine voi reusi in viata. Nu pot reda sentimentul de mandrie pe care l-am trait in 2001 cand mergeam in drum spre biroul fimei de avocatura de la Wall Street. Da, eu, un copil de la tara, reusisem sa ajung pe Wall Street pentru simplul motiv ca am invatat carte. Cati dintre elevi si studentii nostri mai simt asa?
Acum, avem de-a face cu o rasturnare de valori, cu o adevarata dictatura a non valorilor care promoveaza impostori veleitari si semidocti. Avem o criza de modele autentice, o metastaza generalizata care a cuprins intreaga societate romaneasca, cu multe probleme sociale. Iar aceste realitati au dus la scaderea dramatica a interesului fata de scoala si fata de procesul de invatamant. Regula acum pare sa fie ca nu mai e nevoie sa inveti pentru a reusi in viata. Daca „afara” o diploma obtinuta la Yale, Harvard, MIT, la Oxford sau Cambridge valoreaza enorm de mult, in Romania este aproape inutila daca nu ai pile sau nu faci parte din nu stiu ce gasca sau grupuri de interese. Si mai avem pretentia ca tinerii scoliti sa ramana sau sa se intoarca in tara…
Acestea sunt cateva din problemele de fond si asupra lor trebuie sa ne concentram cu prioritate avand o viziune care sa fie aplicabila mai mult decat un ciclu electoral.
Am sustinut Pactul National pentru Educatie. M-am batut pentru acest proiect inca din 2005 convinsa fiind ca numai asa putem scoate educatia din luptele electorale, din vesnicele dispute dambovitene de doi lei. Si unde am ajuns azi? Dupa ce toti participantii s-au tras frumos in poza, de program s-a ales praful. Nici o continuare a discutiilor pe strategie, nimic, tipic romanesc: incepem cu mult elan ceva bun dar nu avem energia sau curajul sa il ducem pana la capat!
Sistemul de educatie a fost supus la mult prea multe schimbari in ultimii 20 de ani care au creat o instabilitate cronica in ceea ce priveste programa scoalara, modul de examinare, salarizarea dascalilor, criteriile de admitere si multe altele.
Este nevoie de stabilitate si predictibilitate pentru cel putin o generatie de elevi! In momentul in care a intrat in scoala, elevul trebuie sa stie la ce materii trebuie sa dea examen, nu sa le afle la inceptului anului terminal.
Cam aceste lucruri vroiam sa le spun la NASUL la B1 TV.
P.S. Consider cel putin nepotrivit, daca nu ipocrit ca dl Adomnitei sa sustina motiunea pe educatie atata timp cat el insusi a contribuit la brambureala din invatamant. Macar sa fi avut decenta sa taca daca nu a avut curajul si puterea sa isi recunoasca greselile si limitele.
Ma tem ca „primitivismul” statului roman face ca educatia capata o „atentie” care face mai mult rau decit bine. Practic e vorba de o reforma continua (fenomenul nu este singular ptr RO).
„stabilitate si predictibilitate” cum spui si mai ales dovezi ca se renteaza sa mergi la scoala/universitate, ca scoala aduce stabilitate si predictibilitate si in viata de dupa scoala (mai ales daca unii trebuie sa imprumute ptr studii).
Acum nici macar scoala facuta la Yale nu aduce suficient respect…se pare.
Tio
Ca bine spui. Din nefericire a devenit o moda sa vorbim de reforma educatiei, fiecare ministru a venit cu reforma lui, fiecare ministru a considerat ca reinventeaza roata.
Iar despre scandalul actual cu diplome false…inca un scandal care loveste brutal in scoala ..daca vinovatii nu sunt pedepsiti asa cum trebuie.
Buna ziua, doamna!
De cateva zile, anume dupa aparitia dumneavoastra la emisiunea ”Nasul”, am descoperit blogul semnat de Ana Birchal, si l-am pus pe lista de lecturi zilnice.
Azi am citit aceasta postare, despre sistemul de invatamant, si, daca in mare masura sunt de acord cu dumneavostra, am cateva observatii pe care le voi enunta ”scurt”.
Observ ca, de cele mai multe ori, cei ce abordeaza acest subiect nu pun elevul sau motivatiile acestuia pe primul plan. Sa fiu si mai concis. Elevul cu performante nu judeca cu masura diplomei obtinute in urma studiilor, sau, dupa cum scriati dumneavoastra, ”pai de ce sa inveti bine, sa ai o diploma daca in viata se poate reusi si “altfel””. Elevii cu performante isi doresc, odata cu terminarea studiilor, sa isi exercite abilitatile in domeniul in care au obtinut performante si sa fie platiti pe masura acestor abilitati. Fiecare dintre ei isi doreste sa isi atinga limitele si o continuitate a performantelor in plan profesional. Niciunul dintre ei nu isi pierde orizontul de asteptare din cauza inflatiei de diplome ci din faptul ca, odata cu terminarea studiilor, societatea romaneasca nu detine un mediu performant si concurential in care sa isi aplice cunostintele. Aici apare ruptura, iar multi dintre ei isi gasesc acest mediu concurential al performantei in afara graniteleor. In acest fel, din punctul de vedere al eficientei, sistemul romanesc de invatamant este falimentar,din moment ce produsul lor ia drumul occidentului. Statul, adica noi contribuabilii, platim sa instruim medici, economisti, ingineri, etc, pentru ca apoi, cei mai buni dintre ei, sa ia drumul pribegiei, iar de fructul investitiei noastre se bucura doar cei ce le ofera un cadru civilizat si real concurential de dezvoltare si implinire profesionala.
Cand vorbim despre invatamant nu putem rupe acest domeniu din ansamblu si sa il tratam ca pe un sistem de sine statator care incepe cu scoala primara si se termina cu DIPLOMA. Sunt mai multe de spus, dar ma opresc aici cu acest aspect.
Un alt aspect mai este si lipsa unui raport corect intre performanta profesorului si plata acestuia. Se discuta in ultimile zile despre tot felul de sporuri ale profesorilor. De ce nu sunt legate aceste sporuri de performanta acestuia masurata in numar de elevi olimpici? Atat timp cat ne incapatanam sa ne platim profesorii dupa criterii social democrate prost intelese, si aplicate in mod balcanic, nu putem ridica pretentii de performanta din partea acestora. Daca doriti, putem aplica acelasi principiu ca pentru elevi. Niciun profesor nu isi va mai gasi motivatia sa pregateasca olimpici, atat timp cat este platit pentru cantitate si nu pentru calitate. Am un mare respect pentru profesori, si, de-a lungul vietii, i-am iubit ca pe niste parinti adoptivi pentru ca m-au tratat cu acelasi respect si dragoste. Nu ii putem trata altfel, dar nici nu le putem cere sa faca performanta din moment ce ii platim pentru numarul de diplome acordate.
Reforma invatamantului despre se vorbeste atat de mult nu trebuie rupta de contextul social din care face parte, iar aici sunt de acord cu dumneavoastra cand vorbiti de dictatura nonvalorii si a imposturii.
O REFORMA REALA TREBUIE SA FIE UNITARA SI IN ACORD CU TOT SISTEMUL.
Va apreciez dorinta de reforma, si o consider demna de orice efort.
Cu respect, Zexe.
zexe
in primul rand multumesc pentru postarile tale. Sunt absolut de acord cu analiza ta. Ai perfecata drepatate cand spui ca reforma in invatamant trebuie sa fie unitara si in acord cu tot sistemul si te rog sa ma crezi ca pentru mine educatia va ramane un proiect politic important si de suflet. Astept sa imi mai scrii.
Mare dreptate aveti…
Programa scolara intradevar incarca elevul cu multe informatii nefolositoare dar care se cer memorate si astfel timpul alocat logicii si creativitatii se scurteaza.
Examenele…s-au schimbat si iar s-au schimbat…nici noi nu mai stim daca sunt examene sau doar experientele unui sistem .
Programa scolara de astazi informeaza elevul nu-l formeaza…foarte adevarat spune-ti …ne umplem cu informatii pe care aproape de fiecare data le uitam dupa un timp ,dar nimeni nu incearca sa creasca in noi valori…
In ziua de azi te gandesti ce rost mai are,caci de multe ori banul cumpara valoarea si nimeni nu se mai gandeste ca si valoarea poate naste bani…
In ce priveste profesorii,sa-mi fie cu iertare,poate ca o salarizare in functie de performanta nu ar fi asa de rea caci multi sunt acei care vin la clasa doar pt a-si lua salariul si putini acei care la plecare chiar lasa ceva din sufletul lor acolo.Si as indrazni sa pun o intrebare…daca unui profesor ii trebuie 50% ca motivatie pt a merge in continuare la servici,oare cat ar trebui sa i-se dea unui miner ca sa fie motivat sa intre in adancul pamantului??
Cu respect,Loredana
Tu ce ai face daca ai fi ministrul invatamantului?
http://dorinstef.blog.com/2011/11/14/tu-ce-ai-face-daca-ai-fi-ministrul-invatamantului/