Declaratia politica sustinuta astazi in plenul Camerei Deputatilor

„Limba română unește din nou Republica Moldova şi România. Continuăm, împreună cu Moldova, drumul nostru comun în Uniunea Europeană.”

În timp ce ambițiile politice din plan intern pun stăpânire pe agenda publică, ajungem uneori să ignorăm până şi evenimentele de relevanță istorică pentru fiecare dintre noi.Pentru prima oară în ultimii 10 ani, limba oficială a Republicii Moldova este limba română. Este un eveniment istoric pentru o naţiune care se întinde pe teritoriul a două state, naţiunea română. Acest eveniment întăreşte încă o dată parcursul comun pe care România şi Republica Moldova îl au în Uniunea Europeană, un parcurs la care fiecare dintre noi trebuie să se angajeze să contribuie.

Dedic declarația mea politică de astăzi deciziei Curții Constituționale a Republicii Moldova care stabileşte, fără urmă de îndoială, că limba română este limba oficială a două state, restabilind astfel un adevăr istoric pe care toţi românii îl ştiu şi îl simt. Restabilirea limbii române ca limbă oficială în Republica Moldova vine într-un context în care voinţa politică şi publică a fraţilor noştri de peste Prut pune Moldova pe un curs bine definit, orientat către Uniunea Europeană.Dorinţa de a face parte din marea familie europeană, alături de România este oficializată de autorităţile de la Chişinău. Semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană este un gest istoric de deschidere pentru Republica Moldova, un gest politic care trebuie felicitat şi apreciat şi care va rămâne în cărţile de istorie ca un pas hotărât al Republicii Moldova către adoptarea valorilor şi principiilor Uniunii Europene.

Demnitatea umană, libertatea, democraţia şi supremaţia statului de drept nu mai sunt astăzi idealuri intangibile pentru Moldova. Astăzi, aceste valori formează un set de obiective clare pe care factorii decizionali de peste Prut le asumă în numele întregii Moldove.

Trebuie să ţinem minte şi să marcăm două date pe care copiii şi nepoţii noştri le vor învăţa în manualele de istorie. 29 noiembrie 2013, data la care Republica Moldova a parafat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, care include Acordul de liber schimb extins şi aprofundat şi 5 decembrie 2013, data la care Curtea Constituţională a Republicii Moldova a decis că limba oficială a republicii este Limba Română. Aceste două date, dar şi acest an în ansamblu, reprezintă un moment de cotitură atât pentru relaţiile noastre cu Republica Moldova, care se află astăzi la un nivel fără precedent de deschidere şi colaborare, cât şi pentru relaţia pe care Republica Moldova o dezvoltă cu Uniunea Europeană, cu ajutorul necondiţionat pe care România îl oferă acum şi îl va oferi şi în viitor.

Sfârşitul anului 2013 marchează începutul drumului pe care fraţii noştri de peste Prut îl fac către Europa.

Vreau să realizăm acum responsabilitatea pe care noi o avem de a împărtăşi experienţa noastră de aderare la Uniunea Europeană cu Republica Moldova. Testele pe care Chişinăul le are de trecut sunt dificile şi drumul nu este unul care să nu implice sacrificii, dar eu cred că este şi de datoria noastră să contribuim la eforturile de integrare europeană pe care Moldova s-a angajat să le facă. Cum putem face asta? Simplu, prin consolidarea relaţiilor pe care le avem cu Moldova în vederea acordării de asistenţă în conturarea proceselor de reformă necesare pentru aderarea la UE. România nu a avut norocul să aibă un partener atât de apropiat care să ne arate care sunt paşii de urmat pentru o integrare rapidă şi eficientă în UE. Noi am învăţat din greşelile pe care le-am făcut şi cred că avem puterea astăzi de a ajuta Republica Moldova să nu repete greşelile noastre.

M-am bucurat să văd recent rezultatele unui sondaj de opinie care plasează procentul de români care ar fi de acord cu unirea României cu Republica Moldova la 75%. Ştim că acest subiect este unul recurent în ultimii 23 de ani şi ştim, de asemenea, că de multe ori declaraţiile politice pe marginea acestui subiect au fost folosite în scop eminamente electoral, dar astăzi lucrurile stau diferit. Astăzi Republica Moldova are posibilitatea tangibilă de a face parte din Uniunea Europeană, alături de România şi astăzi Republica Moldova face paşi determinaţi în această direcţie, lucru fără precedent în cei 22 de ani de independenţă.

Dacă ne oprim puţin să reflectăm la lucrurile care separă astăzi România de Moldova vom ajunge la concluzia că, în afară de Prut, nu putem să găsim multe alte elemente. Noi suntem deja uniţi cu Republica Moldova, avem aceeaşi istorie, avem aceeaşi limbă, din nou, avem până şi aceleaşi culori ale drapelului. Suntem legaţi de Republica Moldova de un trecut comun pe care românii din România şi cei din Republica Moldova nu l-au uitat, indiferent de eforturile şi presiunile exercitate asupra lor.

Mesajul pe care trebuie să îl ducem mai departe, stimate colege şi stimaţi colegi, este că, odată cu integrarea europeană a Republicii Moldova, pe care eu o susţin necondiţionat, România şi Moldova vor fi unite sub semnul cetăţeniei europene. O singură naţiune, o singură limbă şi o singură cetăţenie, europeană: acestea pot fi obiectivele care să definească relaţia noastră cu Republica Moldova.

Spre final vreau să le mulţumesc parlamentarilor din Republica Moldova, Ana Guţu, Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu, Corina Fusu, Boris Vieru şi Gheorghe Brega care au sesizat Curtea Constituţională de la Chişinău pentru conferirea statutului de normă constituţională Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, adoptată în 27 august 1991. Ca urmare a sesizării, s-a reuşit să se consfinţească faptul că limba oficială în republică este limba română şi nu limba moldovenească, aşa cum era specificat în articolul 13 din Constituţia Republicii Moldova.

Cu riscul de a mă repeta, nu pot să închei intervenţia fără a reitera faptul Limba Română unește astăzi, din nou, Republica Moldova şi România. Trebuie să continuăm împreună pentru a putea ca în viitor să ne considerăm uniţi în Uniunea Europeană.

Închei cu un citat din preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti pe care îl consider potrivit pentru a marca acest moment: „naţiunea română este organizată în două state româneşti – România şi Republica Moldova „