Pages Menu
Categories Menu

Posted on nov. 19, 2013 in Politic | 2 comments

Declaratia politica depusa astazi la Camera Deputatilor

 Diplomația economică prin deschiderea României spre piețele economiilor emergente din Asia Centrală și de Sud Est, o oportunitate pe care clasa politică din România trebuie să o susţină

În declaraţia politică de astăzi voi vorbi despre oportunitățile oferite de deschiderea României spre piețele economiilor emergente din Asia Centrală şi de Sud Est, oportunităţile, care din punctul meu de vedere reprezintă un proiect naţional care trebuie susţinut de toate forţele politice din România.

Când vorbim despre politica externă a României trebuie întotdeauna să avem în vedere două lucruri care definesc strategia noastră geopolitică pe termen lung. În primul rând, statutul nostru de stat membru al UE şi în acelaşi timp, statutul nostru de stat membru NATO. Este cât se poate de clar că linia strategică trasată pentru România o reprezintă Vestul, iar Parteneriatul strategic pe care ţara noastră l-a semnat cu Statele Unite ale Americii în 1997, mai precis pe 11 iulie este dovada concludentă a acestui fapt.Stimate colege, stimaţi colegi, drumul nostru european şi occidental este deja o condiţie sine qua non pentru afacerile noastre externe, dar acest lucru nu trebuie să însemne că România, în relaţiile sale internaţionale, trebuie să întoarcă spatele oportunităţilor economice oferite de alte pieţe precum Asia de exemplu. În opinia mea, ignorarea oportunităţilor comerciale şi economice  pe care o deschidere a României faţă de economiile emergente din Asia Centrală şi de Sud Est, ar reprezenta o greşeală pe care, peste scurt timp ne va fi greu, dacă nu imposibil, să ne-o iertăm.

Guvernul USL a înțeles foarte bine că România trebuie să iasă din izolarea internațională din ultimii ani şi, în această vară, delegația română condusă de Victor Ponta a făcut un veritabil tur de forță în Asia Centrală, pentru a susține întâlniri bilaterale atât politice, dar şi economice în Azerbaidjan, Uzbekistan, Kazahstan și Republica Populară Chineză.

Consider că o deschidere față de Asia este foarte oportună pentru România de a fi un ambasador al UE în această zonă atât de importantă. Apreciez eforturile guvernului de a căuta și alte piețe de desfacere pentru produsele românești și ce piețe pot fi mai potrivite decât cele mai numeroase din lume, China și India. Salut vizita de răspuns în România a premierului chinez  Li Keqiang anunţată pentru luna noiembrie a acestuia an.

Aşa cum am susținut de mulți ani consider că deschiderea economică a României către alte state precum statele din Asia, este imperios necesară, România putând astfel beneficia de experienţa economică a unor state care au cunoscut dezvoltări economice şi sociale extrem de rapide cum ar fi de exemplu Singapore. „Tigrii” asiatici care au cunoscut o creştere economică pe repede înainte şi au constituit un „miracol” economic au arătat lumii că aşa ceva se poate.

Oricare din poveştile de succes ale celor patru „tigri” asiatici poate fi povestea de succes a României. România are un potenţial economic uriaş de a deveni un „tigru economic” regional şi european. Trebuie doar să i se descătușeze potenţialul, inclusiv printr-o guvernare eficientă, dar şi prin susţinerea acestui proiect naţional de către toate forţele politice din România.

În declaraţia mea politică de astăzi am ales să vă vorbesc despre ceea ce ar însemna pentru economia noastră dezvoltarea unei relaţii externe bazate pe o strategie unitară, cu statele din Asia Centrală şi de Sud – Est. Consider că România poate fi o cale de comunicare între Est și Vest și o poartă către Orient, atât datorită poziţiei geografice pe care o avem, cât şi datorită deschiderii istorice pe care am avut-o faţă de ţările din această zonă.

Comerţul extins cu China, India, Asia de Sud-Est şi Asia de Nord-Est va fi soluţia care ne va permite să depăşim performanţa ţărilor din Europa de Sud. Trebuie să acceptăm această provocare pentru că ea reprezintă şansa noastră.

Am avut ocazia să vizitez state care au cunoscut o dezvoltare economică şi socială la un ritm impresionat pornind din Orientul Mijlociu şi până în Orientul Îndepărtat. Reţeta succesului? Simplă: o viziune, un proiect naţional de dezvoltare şi determinarea, ambiția de a reuşi. 

Înainte de a vorbi despre India sau China aş vrea să spun câteva vorbe despre Qatar, pe care am avut ocazia să îl vizitez recent participând la un eveniment organizat de Vital Voices în calitate de ambasador al prestigiosului ONG.

Qatar este un stat care a înregistrat creşteri impresionante ale PIB-ului real, în vreme de criză. În 2010, PIB-ul Qatarului creştea cu 16,7%. Politicile economice protecţioniste pe care administraţia Qatarului le-a adoptat s-au dovedit a fi lozul câştigător. Investiţiile publice în băncile autohtone au menţinut creşterea economică în ţară care a continuat cu aproximativ 12% în 2011 şi cu cca. 6% în 2012. Am fost de-a dreptul impresionată de mediul socio-economic din Qatar.

În numai 15 ani au reuşit să schimbe deşertul într-o oază de clădiri ameţitor de înalte care stau martor la succesul dezvoltării economice regionale. Qatar este astăzi ţara cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor şi cu cea mai redusă cotă a şomajului din lume şi o voce importantă în Orientul Mijlociu. Vizitând Qatar Foundation nu poţi să nu fii impresionat de acest veritabil centru de excelenţă şi nu poți să nu respecţi viziunea pe care acest stat o are pentru propria sa dezvoltare, pentru investiția în educaţie şi inovare asigurându-şi astfel viitorul independent de resursele naturale din prezent. Qatar este primul exemplu la care trebuie să ne uităm cu deosebită atenţie, dar nu este nici pe departe ultimul.

Puţin mai spre Est, întâlnim un alt stat care a demonstrat că poate, din punct de vedere economic, să depăşească toate aşteptările: India este o economie emergentă pe plan mondial, este pe locul 4 în lume la nivel de Produs Intern Brut, iar rata de creştere a PIB-ului în 2010 a fost de 11,2%. În prezent, potenţialul economic al Indiei este fabulos, rata de creştere a PIB-ului în anul 2012, situându-se la 6,5%.

Cu toate acestea, schimburile comerciale dintre România şi India totalizează pentru anul 2013 numai 513 milioane de dolari. Companiile cu capital indian care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României nu reuşesc să plaseze India în primii 50 de investitori străini în România. De la prima vedere, este lesne de observat că ţara care produce al patrulea PIB la nivel mondial, nu este în primii 50 de parteneri economici ai României.

Am avut plăcerea deosebită să cunosc India, o ţară cu o cultură foarte interesantă şi bogată, pe parcursul dezvoltării sale economice într-un ritm accelerat. Am fost impresionată în mod real de ambiţia de care autorităţile din India au dat dovadă pentru a depăşi probleme extrem de grave, pornind de la suprapopulare şi sărăcie extremă şi sunt în continuare uimită de capacitatea Indiei de a se transforma, văzând cu ochii, într-o economie forţă cu o creştere sustenabilă.

Sunt onorată să fiu preşedintele Grupului de prietenie cu India din Parlamentului României şi printre obiectivele mele în această calitate este şi restabilirea unor relații mult mai strânse, inclusiv economic, între cele 2 ţări. Am constatat cu neplăcere că în ultimii ani schimburile comerciale şi vizitele reciproce au fost la un nivel deloc satisfăcător care nu reflectă deloc potențialul celor două state. Trebuie să restabilim relaţiile foarte bune pe care România le-a avut cu India.

În aceste zile mă aflu în vizită în India la invitația domnului Piyush Goyal, omologul meu din Parlamentul Indian, preşedintele Grupului de prietenie cu România. Pe agenda discuțiilor pe care le am în aceste zile se numără identificarea de proiecte comune în infrastructură, industrie, în special auto, energie, IT, sănătate, agricultură. Susțin în continuare că parteneriatul dintre România și India necesită o intensificare a schimburilor comerciale, dar și culturale dintre cele două state și cred că relațiile diplomatice de la nivel parlamentar pot juca un rol foarte important pentru atingerea acestor obiective. Ar fi păcat să nu dăm dovadă de viziune în politica externă şi să ignorăm posibilitatea de a ne întări relaţiile bilaterale cu India.

Dacă ne continuăm drumul spre Est întâlnim una dintre cele mai de succes economii şi poveşti de succes din Asia de Sud – Est. Vorbim despre o economie care a avut un „boom” de invidiat în perioada în care restul lumii se chinuia cu efectele nefaste ale crizei economico – financiare şi noi tăiam 25% din veniturile tuturor bugetarilor. Singapore este poate cel mai mare port la nivel mondial şi acest lucru i-a permis ca în numai în 10 ani să se schimbe total la faţă.

În 2010 creşterea PIB-ului real în Singapore se situa la aproape 15%. Astăzi, PIB-ul/cap de locuitor situează Singapore pe locul 7 mondial cu 61.000 de dolari produşi de fiecare cetăţean în parte. Pilonii pe care Singapore a reușit să construiască un sistem de creștere accelerată sunt: eliminarea corupției, stabilirea unei piețe libere care susține puternic economia și are efecte cum ar fi prețuri stabile și un PIB foarte mare pe cap de locuitor.

Am dat aceste trei exemple pentru a scoate în evidență ce poate împrumuta România din regiunea Asiei prin relații externe coerente și implementate la toate nivelurile instituționale. Sunt exemple reprezentative pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea sustenabilă din Orient, dar cu certitudine nu sunt singurele. Azerbaidjan, Uzbekistan, Kazahstan și Republica Populară Chineză sunt alte povești de succes economic de la care avem foarte multe de învățat.

Stimate colege, stimați colegi, dacă în Qatar, India și Singapore întâlnim poveștile de succes ale economiilor emergente pe plan regional și mondial, ce ne împiedică pe noi să scriem o poveste de succes similară pentru România? Avem potențialul necesar pentru a ne dezvolta economic și social și pentru a deveni un lider regional, la nivel economic și la nivel politic. Avem resursele necesare pentru a ne dezvolta, resurse de sol, de subsol, geostrategice și umane care, cu un set de politici publice orientate spre creștere ne-ar putea ajuta să ocupăm un loc de cinste în UE și să stăm cu capul sus când ne reprezentăm în relațiile noastre externe.

Locul României este la “Porțile Orientului”. Trebuie să profităm de această poziție să fim o punte de legătură, economică, socială și politică între Vest și Est.

Sunt convinsă că România poate fi o poveste de succes, iar un pas important îl reprezintă şi curajul, determinarea şi profesionalismul cu care ne deschidem şi ne promovăm spre alte pieţe economice cum ar fi Asia.

Fac apel la toți colegii mei, indiferent de culoarea politică, pentru a susține această șansă a României de a deveni o poveste de succes.

ECHIPA AB

2 Comments

  1. VNB pe cap de locuitor (fost PNB pe cap de locuitor) este venitul naţional brut, convertit în dolari S.U.A. prin metoda Atlas a Băncii Mondiale, împărţit la populaţia de la mijlocul anului. VNB este suma valorii adăugate de toţi producătorii rezidenţi plus orice impozite pe produse (mai puţin subvenţiile) care nu sunt incluse în evaluarea producţiei plus încasările nete ale venitului principal (compensaţia angajaţilor şi venitul pe proprietate) din străinătate. VNB, calculat în moneda naţională, este, de obicei, convertit în dolari S.U.A. la cursul de schimb oficial în vederea comparării cu alte economii, deşi un curs alternativ este folosit atunci când se consideră că cursul de schimb oficial deviază cu o margine excepţional de mare de la cursul aplicat în tranzacţiile internaţionale. Pentru a uniformiza fluctuaţiile de preţuri şi cursuri de schimb, Banca Mondială foloseşte o metodă specială de conversie, Atlas. Aceasta aplică un factor de conversie care face media între cursul de schimb pentru un anumit an şi doi ani precedenţi acestuia, ajustat pentru diferenţele ratelor de inflaţie dintre ţară şi ţările G-5 (Franţa, Germania, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite) până în 2000.

  2. Bun, dar cum vedeti o relatie economica intre Romania si India sau, de pilda, Qatar? Spre exemplu, ce ar putea exporta Romania in India? Ce investitii ar putea face Qatar in Romania? Spre exemplu, Harrods din Londra a fost cumparat de Qatar Holding … Dvs., din cate inteleg, doriti sa dezvoltati relatiile economice cu aceste tari. Problema este cum se poate face acest lucru la modul concret. Care ar fi avantajul Romaniei, cat ar castiga tara noastra, antreprenorii romani? Estimativ, bineinteles. Pe mine nu ma incalzeste cat are PIB-ul Singapore sau Qatar, ci m-ar interesa cat ar castiga Romania, cu cat ar putea creste PNB, PIB al Romaniei. Spre exemplu, daca ar veni investitii din Qatar, Singapore spre ce anume ar fi orientate, la cat s-ar cifra cresterea capitalului? Care ar fi aportul in privinta progresului tehnologic? Poate ar veni aici cu tehnologie noua care ar contribui la cresterea productivitatii totale a factorilor de productie… Eu cred ca ar trebui facute astfel de evaluari. Daca vrei sa dezvolti relatia economica cu tari din Asia trebuie sa ai o strategie, un plan. Or, din cate constat, nu prea exista astfel de lucruri…

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.