Pages Menu
Categories Menu

Posted on oct. 29, 2013 in Politic | 0 comments

Declaratia politica sustinuta astazi in plenul Camerei Deputatilor

 

„Importanţa stabilităţii sistemului fiscal pentru clădirea unei clase de mijloc conturată, reprezentativă şi puternică”

Subiectul declaraţiei politice de astăzi nu este deloc unul întâmplător. Săptămâna trecută am avut ocazia şi deosebita plăcere să particip la un set de conferinţe găzduite de unul din cele mai prestigioase institute de politici publice, strategie guvernamentală şi cercetare din Statele Unite ale Americii. Center for American Progress, împreună cu Policy Network sunt mereu în avangarda gândirii progresiste din SUA şi Europa şi prin exponenţi cum ar fi Hillary Clinton, Al Gore, John Kerry sau Madeleine Albright consider că experienţa în actul de guvernare şi politici publice ale acestor două institute vorbeşte de la sine.

Alături de alte capitale europene, Washington D.C. rămâne un loc important pentru prezentarea unor idei şi propuneri în mijlocul cărora gravitează ideea construirii şi întăririi unei clase de mijloc puternice cu o identitate bine definită care să fie principalul motor al relansării economice, atât la nivelul Statelor Unite, cât şi la nivelul Uniunii Europene.

Cred că diminuarea clasei de mijloc sau lipsa de stabilitate a unui sistem fiscal şi macro-economic nu se mai pot opri la graniţele unui stat şi, se pare, nici la ţărmul unui continent. Sunt probleme care ne afectează pe toţi, probleme globale care necesită abordări şi soluţii unitare. Cred că importanţa pe care politicienii de ieri şi de astăzi o acordă clasei de mijloc este mult prea mică, iar efectele pentru această lipsă de interes se observă prin diminuarea cantitativă şi calitativă a acestui segment de populaţie care poate să ţină în spate o economie.

În România de tranziţie am auzit folosindu-se obsesiv această expresie: „în România există două tipuri de oameni săraci bogaţi şi bogaţi săraci.” Această expresie înglobează perfect o idee şi anume: clasa de mijloc în România a fost tot timpul în pericol. Am încercat să identific numeric clasa noastră de mijloc şi vă mărturisesc că nu a fost deloc uşor.

În anul 2012 câştigul salarial mediu brut a fost de 2.063 lei, rata de creştere faţă de aceeaşi perioadă din anul 2011 fiind 4,2%. În acelaşi timp am observat şi o creştere a numărului salariaţilor din economie cu aproximativ 116.000 de persoane, numărul acestora ajungând la 4,77 milioane.

Având în vedere că salariul mediu net lunar pe economie în anul 2012 s-a plasat  la valoarea de 1.507 lei şi chiar dacă această sumă se află în creştere faţă de anul 2011 cu 4,4% însemnând 63 de lei, putem spune că deşi ne aflăm pe drumul cel bun pentru consolidarea unei clase de mijloc bine conturate mai avem foarte mult de lucru pentru atingerea acestui obiectiv.

Este de la sine înţeles că după reducerile salariale din 2010 clasa de mijloc din România a avut de suferit atât calitativ, cât şi cantitativ aceasta reducându-se. Familii care depindeau de veniturile obţinute de la stat s-au aflat brusc în imposibilitatea de a plăti cheltuielile zilnice. Mai mult decât atât regimul fiscal s-a modificat considerabil şi TVA-ul a crescut nepermis de mult, cu 5 procente până la 24%. Acest cumul de lovituri pe care clasa de mijloc le-a primit a fost devastator, preţurile au crescut şi, evident o mare parte din populaţia României a regresat din punct de vedere economic ajungând în sărăcie.

Astfel de politici publice au fost o greşeală ale cărei efecte suntem nevoiţi să le plătim încă astăzi. Slăbirea graduală a clasei de mijloc, a românilor obişnuiţi, atrage după sine scăderea puterii de cumpărare şi a consumului, scăderea considerabilă a unor sectoare importante din economie cum ar fi construcţiile sau industria şi per total o îngheţare a posibilităților de revenire economică şi macro-economică. Sub auspiciile austerităţii, fosta guvernare portocalie a luat un set de măsuri de îmbogăţire a celor bogaţi şi de sărăcire a celor săraci şi cu venituri medii.

Subţirimea clasei de mijloc este o vulnerabilitate pe care la nivel de politici publice şi guvernamentale nu ne mai permitem să o menţinem şi din acest motiv consider meritorii măsurile Guvernului USL luate cu celeritate după investirea în funcţie: revenirea la nivelul de salarizare anterior anului 2010, renunţarea la impozitarea pensiilor, susţinerea sectorului IMM-urilor şi nu în ultimul rând reducerea TVA la pâine.

Sectoarele din economie care au potenţialul necesar de a produce o clasă de mijloc eficientă şi puternică pot fi identificate prin creşterile salariale obţinute între 2011 şi 2012 şi ulterior în 2013. Datele statistice ne arată că la nivelul câştigului salarial mediu net, cele mai mari cuantumuri şi creşteri, peste media naţională se regăsesc în: intermedieri financiare şi asigurări (de 2,4 ori), informaţii şi comunicaţii (+98,5%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+92,7%), industria extractivă (+84,9%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+47%), administraţie publică (+39,5%), transport şi depozitare (+7,8%).

O altă statistică îngrijorătoare pe care am identificat-o cu această ocazie este faptul că femeile au câştigat în medie mai puţin cu 215 lei decât bărbaţii în anul 2012 şi chiar dacă această statistică nu are o legătură fixă cu subiectul pe care îl abordez nu voi rata niciodată ocazia de a semnala inegalităţile de gen în salarizare, pe care le consider total injuste şi pe care cred că este de datoria noastră să le eliminăm cât mai repede cu putinţă.

Aşa cum am spus şi mai devreme, drumul nostru către o clasă de mijloc care să poată susţine economia în dezvoltare a României este bun. Datele statistice din 2013 ne arată faptul că avem un câştig salarial mediu net care ajunge la valoarea de 1.615 lei în creştere faţă de anul 2012 cu 103 lei. În acelaşi timp observăm faptul că singura zonă din ţară care are şanse să ajungă la performanţa de a crea o clasă de mijloc bine conturată rămâne Bucureştiul, unde se câştigă în medie, în anul 2013 2.365 de lei, mai mult cu 150 de lei faţă de anul 2012.

Stimaţi colegi, nici acest lucru nu este foarte îmbucurător, eu reprezint în faţa dumneavoastă unul din cele mai sărace judeţe din România, judeţul Vaslui şi cred că toţi parlamentarii care au fost aleşi în colegii din provincie trebuie să ne străduim să facem tot ceea ce putem pentru a consolida un mediu economic eficient şi puternic în zonă. Acest lucru implică bineînţeles creştere economică şi crearea de locuri de muncă, doi indicatori care la rândul lor vor ajuta la definirea unei clase de mijloc reprezentative pentru zonele respective.

Din păcate observăm că exodul de forţă de muncă şi capital din judeţele sărace către judeţele bogate şi în special către Capitală sau în străinătate continuă şi acest lucru se reflectă şi în statistici. Potrivit unei statistici, judeţul Vaslui este încă la coada judeţelor din România în ceea ce priveşte valoarea salariului mediu net. Faţă de 1.538 de lei, cât a fost salariul mediu net la nivel de ţară, în judeţul Vaslui, salariul mediu net a fost de 1.084 de lei. Clasa de mijloc din judeţul Vaslui este practic inexistentă, cel mai reprezentativ sector economic este cel al serviciilor şi cel mai puţin reprezentativ este cel al industriei. Agricultura, domeniul economic de bază al judeţului nu produce suficiente locuri de muncă pentru a putea contribui simţitor la economia judeţului şi la bugetele familiale ale vasluienilor.

Nici sectorul IMM-urilor care poate fi unul din principalii generatori de bunăstare economică în rândul clasei de mijloc nu este bine reprezentat în judeţul Vaslui. Din păcate la o mie de locuitori Vasluiul are doar 12,4 % firme. Pentru un termen de comparaţie, judeţul Ilfov are 48,76% IMM-uri la mia de locuitori. Cauza este clară, numai în perioada 2009 – 2012, județul Vaslui a pierdut peste 7.300 operatori economici, cu mult peste media pe ţară.

Statisticile prezentate sunt dovezi concludente că precedenta guvernare portocalie a subţiat considerabil clasa de mijloc, loviturile economice fiind mult mai acut simţite  în  zonele sărace ale ţării, cum este şi judeţul Vaslui.

Chiar dacă acum clasa de mijloc, românii de rând suferă încă de pe urma decalajului economico-social lupta nu este pierdută. Pentru consolidarea clasei de mijloc şi în esenţă pentru creşterea cantitativă şi calitativă a acesteia nu este nevoie doar de creşterea veniturilor salariale, sigur aceasta fiind o măsură necesară, dar nu şi suficientă. În opinia clasa de mijloc trebuie ajutată să se întărească, să se dezvolte fiind un motor important în dezvoltarea economică a ţării.

Pentru consolidarea clasei de mijloc, pe lângă stabilitatea şi predictibilitatea în mediul de afaceri, avem nevoie de un cumul de măsuri economice care să prevadă în principal, creşterea veniturilor, diminuarea cheltuielilor, creşterea locurilor de muncă şi creşterea investiţiilor care să creeze aceste locuri de muncă.

Problemele privind productivitatea muncii şi creşterea preţurilor de consum sunt, aşa cum am spus globale. Multe alte state cu o economie de piaţă cu tradiţie şi foarte dezvoltată se confruntă cu probleme serioase din punctul de vedere al scăderii puterii de cumpărare, al creşterii preţurilor pentru anumite produse sau servicii. Criza economico-financiară ne-a lovit pe toţi şi, chiar dacă efectele au cunoscut intensităţi diferite soluţiile implementate pentru revenirea la creştere sustenabilă au fost similare şi au vizat întărirea clasei de mijloc.

În România, după revenirea la nivelurile salariale apriori de tăierile din 2010, s-a procedat corect pentru instituirea unui sistem stabil fiscal. Taxele şi impozitele nu au crescut, TVA-ul la pâine a scăzut şi povara fiscală pe agricultură s-a diminuat. Să privim succint efectele: Preţuri scăzute la legume şi conserve de legume, mai mici cu 16,57%, cartofii costă mai puţin cu 11,61%, uleiul mai puţin cu 1% şi zahărul mai puţin cu 1,21%, pâinea şi produsele de panificaţie costă mai puţin cu între 8 şi 11,5% în medie.

Per total preţurile alimentelor au scăzut în luna octombrie cu 1,8% în medie. Dacă la aceste reduceri de preţuri adăugăm creşterile salariale medii nete pentru anul 2013 cu 103 lei, dar şi creşterea numărului de salariaţi din economie ajungem la cifra de 94.000 în perioada aprilie – septembrie a anului curent, desenăm un peisaj economic propice pentru dezvoltarea unei clase de mijloc performante în întreaga ţară.

Trebuie să înţelegem faptul că cele mai mari cheltuieli din bugetul familiei reprezintă cheltuieli recurente, în special pe alimente. Creşterea veniturilor nu este suficientă pentru determinarea unei creşteri a numărului persoanelor angajate care compun clasa de mijloc.

Trebuie să fim cinstiţi şi să spunem că mai avem foarte mult de lucru pentru ca România să se poată lăuda cu o clasă de mijloc performantă la nivel euro-atlantic, dar acest obiectiv nu poate fi atins fără consolidarea sectorului IMM-urilor şi fără o stabilitate şi o predictibilitate fiscală în legislaţie.

Trebuie să menţinem trendul de creştere al clasei de mijloc. Sunt convinsă că acest obiectiv trebuie să fie primordial în conturarea politicilor publice din următorii ani. Nu ne putem permite să avem o clasă de mijloc anemică şi neperformantă într-un moment în care sănătatea economiei europene şi euro-atlantice este în revenire.

Pentru atingerea acestui obiectiv, cred că un set de politici fiscale coerente şi orientate spre beneficiile clasei de mijloc este mai mult decât necesar. Recent au apărut în spaţiul public zvonuri care prezentau, total eronat posibilitatea creşterii cotei unice de impozitare. Stimaţi colegi, consider că oricine are un interes politic sau electoral în a lansa astfel de ipoteze neacoperite trebuie să se gândească de două ori înainte de a face un asemenea gest. Este rău pentru economie, este rău pentru consolidarea clasei de mijloc să anunţăm public că taxele sunt pe cale de a creşte. Obiectivul USL a fost întotdeauna menţinerea cotei unice sau scăderea poverii fiscale de pe clasa de mijloc, de la 16% în jos.

Acest principiu a fost, este şi va rămâne neschimbat atâta timp cât USL-ul va exista. Relaxarea fiscală este un deziderat la care forţele politice din USL s-au angajat. Reducerea CAS-ului la angajator este o măsură în curs de implementare acum la nivelul Guvernului şi trebuie să înţelegem faptul că nimeni nu are interesul de a creşte povara fiscală pe cei care au acum potenţialul de a consolida clasa de mijloc românească. O astfel de măsură ar fi o greşeală şi ar contraveni flagrant principiilor de guvernare pe care noi, ca parteneri de guvernare ni le-am asumat în faţa electoratului.       

În concluzie stimaţi colegi, consolidarea clasei de mijloc este singura soluţie pe care o avem acum la dispoziţie pentru întărirea capacităţii noastre economice pe termen lung. Chiar dacă efectele economice pozitive asupra clasei de mijloc sunt greu de observat, acestea există şi avem datoria să le menţinem, indiferent de doctrina economică pe care o preferăm şi indiferent de cine asigură guvernarea ţării. Eu îmi exprim sprijinul necondiţionat pentru orice strategie economico – fiscală orientată către asigurarea creşterii sustenabile a clasei de mijloc, pentru că numai astfel putem să credem într-un viitor mai bun şi să nu repetăm greşelile trecutului.

Am susţinut şi voi continua să promovez politicile publice progresiste care să susţină dezvoltarea economică, funcţionarea economiei de piaţă, crearea de locuri de muncă, protecţie socială pentru cei nevoiaşi şi defavorizaţi, statul având în opinia mea, un rol activ în domenii precum educaţia şi sănătatea.

Progresul economic nu exclude politicile de protecţie socială aşa după cum politicile de protecţie socială nu împiedică progresul economic. În realitate sunt complementare.

Echipa AB

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.