Bunica mea
Acasa, la Fulga de Jos jud. Prahova, august 1998.
persoana care m-a invatat ca toti oamenii sunt trecatori dar nu toti trecatorii sunt oameni!
De 8 ani inchid ochii si sterg aceasta zi din calendar. In fiecare an, in aceasta zi, inchid ochii ca sa pot sa ii vad chipu-i frumos, luminat de ochii-i blajini si plini de un izvor nesfarsit de iubire in timp ce ma rasfata jucandu-se in parul meu! Si tot de 8 ani stiu ca nu a incetat nicio secunda sa vegheze asupra mea, de acolo, de Sus!
ANA ,SA-TI TRAIASCA CA TU ESTI SOARELE DIN OCHII BUNICII CARE TE-A CRESCUT ,ASA CUM M-A CRESCUT SI PE MINE OMAMA,O ZI MINUNATA 🙂
p.s.aveti o dedicatie muzicala.
De unde ai gasit pictogramele cu facebook,twitter ,dar mai ales cu youtube?!!..please 🙂
Octavian
multumesc dar ziua asta nu poate fi minunata decat din amintirile pe care le am cu bunica mea…este ziua in care a hotarat sa plece spre o alta lume mai buna!
ana, dumnezeu s-o odhneasca in pace si sa vegheze asupra ta si a familiei tale de acolo de sus. important ii faptul ca pastrezi amintirile frumoase, clipe ce nu pot fi sterse din memoria ta. si eu traiesc asemenea sentimente. din pacate, amintirea vie e a tatalui meu, ce dumnezeu a hotarat sa ni-l ia mult prea devreme de langa noi, tot acum 8 ani.
Ana, daca imi aduc aminte bine, si anul trecut ai scris, pe blog, despre bunica ta. Se vede ca ti-a fost tare draga… Probabil e intr-o gradinita frumoasa, langa o casuta mica si ingrijita, de unde iti face zambind cu mana, acum, ca vede ca te-ai gandit la ea si ai scris. Chiar daca sunteti in lumi diferite, ele undeva se intrepatrund…
Lilick
multumesc, asa este de ziua de nastere si in ziua asta (care sincer nu exista pentru mine) scriu. Si nu pot exprima in cuvinte sentimentele mele pentru dansa. A fost si va ramane modelul meu. Inca odata multumesc si numai bine.
Viaţa este o curgere, este un fluviu, este o mişcare continuă. Dar oamenii au impresia că ei înşişi reprezintă ceva static. Numai obiectele sunt statice, numai moartea este încremenită; viaţa este o continuă schimbare. Cu cât există mai multă schimbare, cu atât viaţa este mai abundentă. Iar o viaţă abundentă aduce cu sine extraordinare schimbări, clipă de clipă.
Ce rău îmi pare că bunicii mei s-au stins fără să le pot nota amintirile… Nici măcar poze nu prea am… 🙁
Bunicii sunt primele fiinte dragi care dispar. Si se intampla in general cand suntem copii sau f tineri. Nu-i uitam niciodata.
Parca atunci cand suntem copii nu ne dam seama de tragedie. Stiu ce inseamna sa pierzi un bunic la 8, 15, respectiv 25 de ani. Durerea simtita la 25 a fost sfasietoare.
Sa speram ca ne vom intalni dincolo cu ei!…. Ce-as putea zice mai mult de atat?!