Blog Ana Birchall
Simfonia Lalelelor
Am fost onorată să particip la ediția din acest an a ”Simfoniei Lalelelor” de la Pitești, un eveniment admirabil care a ajuns la cea de-a 42-a ediție, unde am reprezentat Guvernul României și am transmis mesajul doamnei prim-ministru Viorica Dăncilă.
Cu această ocazie, am transmis organizatorilor felicitările doamnei prim-ministru Viorica Dăncilă pentru munca dedicată și eforturile pe care le depun în fiecare an astfel încât acest minunat eveniment să se desfășoare în cele mai bune condiții, spre încântarea piteștenilor și a tuturor românilor.
Am transmis aprecierea Guvernului Dăncilă pentru performanța pe care Primăria Piteștiului o reușește timp de peste 4 decenii, de a depăși schimbări politice și sociale și de a organiza, fără întrerupere, acest eveniment dedicat unei flori delicate, simbol al prosperității, demonstrând că grija pentru frumos și cultivarea acestuia reprezintă căi spre succes.
Cea mai iubită sărbătoare a Piteştiului și a piteștenilor şi una dintre cele mai cunoscute expoziţii florale din România este ”Simfonia Lalelelor”, o adevărată explozie de culoare şi veselie. La ea muncesc cu dedicație și mult suflet specialiși peisagişti și horticultori, muncitori și autorități încă din mai 1978, când la Piteşti avea loc prima ediţie a Simfoniei, devenită în acest timp o manifestare perenă.
Sincere felicitări tuturor celor care au contribuit la organizarea ”Simfoniei Lalelelor” pentru primăvara pe care ne-au adus-o în suflete și mult succes în continuare organizatorilor pentru a putea duce această inițiativă mai departe și în anii care vin, pentru a ne bucura prin culoare, prospețime și entuziasm.
12 aprilie – Ziua mondială a aviației și cosmonauticii
Începând cu 1961, în fiecare an pe 12 aprilie,
este aniversată Ziua mondială a aviației și cosmonauticii, dată la care Iuri
Gagarin a fost primul om care a reușit să ajungă în spațiul cosmic.
“Cerul este foarte întunecat, iar Pământul este albăstrui”, a descris pe atunci
Gagarin experiența primului zbor în cosmos. De la zborul lui Gagarin și până în
prezent, eforturile omenirii pentru explorarea spațiului cosmic au fost
încununate prin numeroase misiuni de cercetare. Omul a cucerit astfel și ultima
frontieră, demonstrând că până și visurile cele mai îndrăznețe – care în urma
cu numai câteva decenii ar fi părut imposibil de realizat – pot deveni
realitate.
În această zi, doresc să le transmit ”La mulți ani!” tuturor celor care și-au dedicat viața aviației și cosmonauticii. Un gând special se îndreaptă către Dumitru Prunariu, singurul român care a zburat vreodată în spațiul cosmic în anul 1981.
„Atât timp cât spiritul este lăsat să zboare liber, dezvoltarea, cunoașterea și progresul sunt asigurate!” (Dumitru Prunariu)
Ziua internaţională a celor eliberaţi din lagărele de concentrare fasciste – 11 aprilie
Pe 11 aprilie 1945, Forțele Aliate reușeau în misiunea lor de eliberare a lagărului de concentrare Buchenwald, după mai mulți ani în care discursul urii și acțiunile antisemite şi xenofobe au dus la pierderea de nenumărate vieți omeneşti pe continentul european. De aceea, comemorarea tragediei Holocaustului trebuie să fie și astăzi pentru noi un prilej de reflecție asupra a ceea ce a însemnat acest episod negru din istoria noastră și asupra urmărilor devastatoare ale discriminării şi intoleranței.
Mai presus de orice, datoria noastră este aceea de a le cinsti memoria celor care au suferit atunci şi de a nu înceta lupta împotriva discriminării şi antisemitismului, privind înainte către un viitor mai bun şi mai sigur pe care nu îl putem construi decât toţi împreună!
7 aprilie – Ziua Mondială a Sănătății
În fiecare an, pe 7 aprilie, sărbătorim Ziua Mondială a Sănătății, tema din acest an fiind „Acoperire universală de sănătate: pentru toată lumea, peste tot” („Universal health coverage: everyone, everywhere”). Sub sloganul „Sănătate pentru toţi!” („Health for all!”), marcarea Zilei Mondiale a Sănătății din 2019 aduce în prim-plan nevoia ca toți oamenii să beneficieze de servicii de sănătate corespunzătoare, și în special în zonele de pe glob unde accesul la servicii de îngrijire medicală este dificil din cauza situației financiare precare a milioane de oameni.
Ziua Mondială a Sănătății trebuie să reprezinte un bun prilej pentru noi toți de a conștientiza că trebuie să fim mai atenți cu noi înșine. Totodată, cred că este important să ne evaluăm periodic starea de sănătate și să planificăm un viitor mai sănătos și mai luminos pentru noi și familiile noastre.
Multă sănătate tuturor!
138 ani de la naşterea lui Octavian Goga
Una dintre cele mai reprezentative figuri ale literaturii din Transilvania în contextul istoric al Marii Uniri din 1918, poetul Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881, într-o familie preoțească din localitatea Răşinari din Sibiu. În centrul operei și al poeziilor lui Goga, veritabile izvoare istorice care împărtășesc pilde și povestiri despre viaţa și istoria satului românesc, s-a aflat condiţia ţăranului român şi rolul său de păstrător de seamă al specificului național. De aceea, poeziile lui Goga sunt poate cel mai frumos imn dedicat lumii satului românesc. Mai jos, puteți citi versurile din “Sara” publicată de Octavian Goga în volumul ‘Poezii’ din 1905:
„Sara, de Octavian Goga
Bolta şi-a cernit năframa
Ca o mamă întristată,
Floarea-soarelui pe câmpuri
Pleacă fruntea-ngândurată.
Zarea-şi picură argintul
Pe ovezele de aur,
Ostenit, din aripi bate,
Ca un vis pribeag, un graur.
Codrul cântăreţii-şi culcă,
Doarme trestia bolnavă,
Dorm doi pui de nevăstuică
Sub o brazdă de otavă.
S-a oprit trudita moară,
Doarme apa la irugă,
Răzimat pe coate-adoarme
Un cioban întins pe glugă.”
86 de ani de la nașterea lui Nichita Stănescu
În urmă cu 86 de ani, pe 31 martie 1933, la Ploieşti, se năștea Nichita Stănescu, poet inovator cu un stil inconfundabil și o sensibilitate aparte, care a lăsat moștenire o operă lirică deosebit de valoroasă.
O îmbinare de poveste între vrajă și emoție, poeziile lui Nichita Stănescu îmi aduc şi astăzi aceleaşi emoţii şi bucuria sufletească pe care am simţit-o citindu-le pentru prima dată în frumoșii ani de liceu. Mai jos, una dintre poeziile mele preferate scrise de Nichita Stănescu, ”Îmbrăţişarea”.
“Când ne-am zărit, aerul dintre noi
şi-a aruncat dintr-o dată
imaginea copacilor, indiferenţi şi goi,
pe care-o lasă să-l străbată.
Oh, ne-am zvârlit, strigându-ne pe nume,
unul spre celălalt, şi-atât de iute,
că timpul se turti-ntre piepturile noastre,
şi ora, lovită, se sparse-n minute.
Aş fi vrut să te păstrez în braţe
aşa cum ţin trupul copilăriei, întrecut,
cu morţile-i nerepetate.
Şi să te-mbrăţişez cu coastele-aş fi vrut.”
31 martie – nașterea lui Johann Sebastian Bach
Născut la 31 martie 1685, Johann Sebastian Bach este considerat, alături de Mozart şi Beethoven, unul din marii compozitori ai lumii.
Muzica lui Bach a combinat principalele stiluri, forme şi tradiţii naţionale ce se dezvoltaseră în perioadele precedente, îmbogăţindu-le şi creând o sinteză fără egal a inspirat generaţii întregi de muzicieni, artişti şi nu numai. Acordurile creaţiilor lui Bach ne călăuzesc şi astăzi spiritul către trăiri şi aventuri muzicale aparte, pe care cuvintele nu le pot descrie îndeajuns de bine. În acest sens, cuvintele unui alt titan al muzicii clasice, Wolfgang Amadeus Mozart, sintetizează real dimensiunea creatiei lui Johann Sebastian Bach: “Bach este tatăl, noi suntem copiii lui”.
166 de la naşterea lui Vincent van Gogh
Unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi artiști din lumea întreagă, pictorul Vincent van Gogh s-a născut la 30 martie 1853 în Olanda, operele sale având o influenţă profundă în secolele următoare în artele plastice şi nu numai. Având o viață neliniștită, plină de încercări, artistul și a dorit să transpună această sensibilitate aparte pe pânză, stârnind emoțiile privitorilor prin împărtăşirea propriilor trăiri şi experienţe. În multe dintre operele sale celebre, precum “Noapte înstelată”, realizată în anul 1889, Vincent Van Gogh încearcă să ofere o perspectivă diferită asupra imaginilor pe care le surprinde şi propune o viziune nouă asupra artei, văzută ca expresia proprie prin care artistul dă glas trăirilor din sufletul său.
29 martie – România devine membru cu drepturi depline a NATO
29 martie reprezintă o dată importantă în istoria modernă a României, consemnând momentul în care ţara noastră devine membru cu drepturi depline a celei mai importante alianțe de securitate din acest secol – NATO.
La 29 martie 2004, România a depus instrumentele de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului României la sediul NATO, aşezând astfel ţara noastră alături de statele occidentale cu care împărtăşim aceleaşi idealuri de pace şi prosperitate.
Îmi aduc aminte perfect momentul în care s-a înălţat pentru prima dată, la Bruxelles, steagul României în calitate de stat membru NATO. Am fost şi voi fi mereu mândră că am avut onoarea să particip la un moment înălțător în care s-a scris istorie pentru România.
La 15 ani de la aderarea la NATO, România a dovedit că este un stat membru matur şi responsabil, capabil să îşi îndeplinească toate obligaţiile care îi revin din acest statut. Ţara noastră a devenit un furnizor important de securitate pentru regiunea extinsă a Mării Negre, în condiţiile unui climat de securitate marcat de ameninţări.
27 martie – Unirea Basarabiei cu România
La 27 martie, în urmă cu 101 ani, România se unea cu Basarabia, primul pas care a făcut posibil visul tuturor românilor de a fi împreună cu fraţii lor într-un stat unitar şi indivizibil.
Astăzi, la mai mult de un secol de la momentul istoric al unirii României cu Basarabia, țara noastră este susținătoarea unei conexiuni ireversibile a Republicii Moldova la spațiul european și valorile UE.
Istoria îşi scrie filele în ritmul ei, dar depinde de noi să nu uităm nicicând de românii din afara graniţelor actuale ale României şi de responsabilitatea noastră faţă de frații de peste Prut.
Comentarii recente