Ana de ce te faci ca nu pricepi? Ba pricepi foarte bine mesajul lor(Bibliotecarul shi Pedro) dar politicianul din tine te face sa ai o atitudine dualista adica una eshti in interiorul partidului shi alta in afara (vezi de ce zice Pedro ca trebuie sa ai o atitudine transhanta). Shti proverbul ala „cine alearga dupa doi iepuri ( imagini pozitiva in interiorul shi in afara PSD), s-ar putea sa nu prinda niciunul!! Ai mai patzit-o odata. Daca vrei sa fi un „idol sau lider” al oamenilor care cred in schimbare atunci fi tu ANA BIRCHALL om politic aceiashi ANA BIRCHALL care erai inainte de inrolarea in PSD!De fapt este vorba de VERTICALITATE!
Ana omul (Bibliotecarul) a incercat sa-ti transmita de fapt ca a obosit sa mai creada ca se va petrece o schimbare in viitorul apropiat nu peste 50 de ani. Nu mai amagi oamenii spunandu-le ca ” maine” o sa se petreaca „minunea” . Cine sa faca minunea? Generatzia de dupa 90 care a fost „crescuta” in coruptzie shi debandada?Clasa politica actuala? Tu shti foarte bine ca (cum am mai spus in postari anterioare) „minunea” este un proces de lunga durata (probabil inca 20 de ani). Mentalitatea (atitudinea) individuala shi colectiva se schimba al dracului de greu sau deloc.
Un emigrant din Canada
ba pricep foarte bine ce spun si Pedro si Bibliotecaru! Si sa stii ca sunt aceiasi Ana Birchall (si aici pe blog, in spatiul public sau in interiorul partidului). Poate de aceea am avut si probleme: tocmai pentru ca am curajul sa sustin ideile si proiectele in care cred! Si ar trebui sa stii foarte bine acest lucru.
Chiar vrei sa intri in razboi cu mine?
Eu unul nu:))
Cred ca razboiul ar trebui sa-l portzi TU cu Ana Birchall politicianul.
Eu (shi numai eu) shtim bine ce „compromisuri” trebuie sa faci atunci cand te inrolezi intr-un partid!
Daca vrei sa-tzi dau exemple despre dualitatea sau neverticalitatea ta in anumite ocazii sa shti ca pot sa postez in viitor, dar cred ca asta nu rezolva nimic.
Sa auzim numai de bine!
Un emigrant din Canada
nu vreau sa intru in razboi cu tine.
Dar eu stiu ca am ramas aceiasi. Faptul ca nu reactionez mereu la anumite probleme nu inseamna ca mi-am schimbat pozitia sau ideile….cateodata si tacerea este un raspuns!
Ok, Ana, multzumesc pentru sinceritatea cu care ai raspuns!
Ce pot sa-tzi spun este ca dupa parerea mea ti-ai schimbat atitudinea, nu mai eshti aceiashi dinainte de septembrie 2008.
Daca vrei pot sa-tzi dau exemple pe viitor:)))…dar la ce bun.
Oricum daca am reushit sa te supar inseamna ca am aprins un beculet undeva in capshorul tau:)))…shi asta este bine. Daca nu, am sa mai lucrez la asta pe viitor!
Sa auzim numai de bine!
@Ana
In acest „razboi” eu tin si pariez cu Dumneavoastra.
PS.Asta da exemplu de „atitudine transanta „.
Bravooooooo tibi!!
Chiar daca ai ales sa fii impotriva mea eu apreciez „exemplul” tau shi
mai ales atitudinea ta fatzisha. Despre asta vorbeam cand ii povesteam Anei despre VERTICALITATE!
Sa auzim numai de bine!
Pina cind nu veti avea o atitudine transanta, voi avea o un of ca ”bibliotecarul” Cu stima !
Spuneti ca „Trebuie sa impunem si in Romania un sistem meritocratic….” si sa „…intelegem sa inlaturam dictatura nonvalorilor…”.
Eu sunt de acord ca trebuie facut asta..Dar am impresia ca sunteti de parere ca „dictatura nonvalorilor” este PRINCIPALA problema si ca inlaturarea ei este tinta principala.
Eu cred ca PRINCIPALA problema este dictatura imoralitatii conducatorilor si activitatea celor care doresc sincer sa faca ceva pentru a schimba sensibil in bine situatia ar trebui directionata preponderent spre diminuarea sensibila a gradului de imoralitate a fruntasilor politici.Pot sa demonstrez aceasta idee afirmand ca in cele mai multe cazuri nu lipsa de inteligenta si de cunostinte il face pe un director de scoala (daca este vorba de invatamant) sa genereze,favorizeze sau tolereze aspectele negative din scoala ci imoralitatea lui si urmarirea foloaselor necuvenite personale si de grup.La fel cum eu cred ca marii majoritati a parlamentarilor li se poate imputa imoralitatea desi unora dintre ei nu li se poate imputa lipsa de inteligenta si de cunostinte( care insa sunt puse in slujba intereselor meschine).
Lupta cu imoralitatea conducatorilor trebuie sa fie principala activitate a celor care doresc schimbarea in bine.Este o sensibil mai mare probabilitate ca un conducator onest sa ia decizii valoroase decat unul cu interese imorale.Si este o probabilitate mare ca un conducator imoral interesat sa ia decizii nonvaloroase sau antivaloroase.Eu caut aliati in aceasta directie.
Eu respect implicarea puternica a Dumneavoastra in materializarea de „proiecte si idei” vizand egalitatea de sanse ,pentru copii,mame si familia tanara.Dar intr-o tara unde imoralitatea si coruptia sunt mult prea ridicate ar fi mai eficient ca efortul sa fie directionat in special spre diminuarea acestora ( si astfel ar creste sensibil si probabilitatea ca eforturile vizand aspectele sociale sa aiba succes).
„una nu o exclude pe cealalata. Nu crezi?”
Ba da .Cred.Cred ca actiunea in directia uneia nu exclude de fel actiunea in directia celeilalte.
Dar cred ca actiunea consecventa in directia PRINCIPALA ar fi in general cu muuuult mai eficienta decat actiunea consecventa in cealalta directie .
As dori sa gasesc aliati in actiunea in directia pe care eu o cred PRINCIPALA.
Tibi ridica problema moralitatii conducatorilor, iar Pedro vine cu atitudinea transanta: Imparat si proletar. Dar chestiunile acestea sunt foarte vechi. Iata ce spune Wikipedia: http://ro.wikipedia.org/wiki/Eminescu_jurnalist_politic
Sigur, erau alte vremuri, alta clasa politica, alti oameni, evident, dar totusi…
Eminescu era apropiat Partidului Conservator si avea o atitudine critica fata de liberali. Iata ce zice site-ul sus mentionat:
” Pentru liberali scopul economiei politice era producția, ceea ce făcea ca omul să fie redus „la rolul unui șurub de mașină”. Prin această abordare simplistă se ajungea ca statul să fie privit ca „un mijloc de-a face avere, de-a-și câștiga nume, de-a ajunge la ranguri și la demnități”.
„„Orice idee a priori, răsărită în creierii strâmți a unui om curios, orice paradox e bun numai să aibă puterea de-a aprinde imaginația mulțimii și de-a o duce pe calea aceea care n-o conduce pe ea spre bun trai, spre muncă și adevăr, ci care poate ridica o pătură nouă de oameni în sus, o pătură turbure, despre care să nu știi bine nici ce voiește, nici ce tradiții are, nici dacă e capabilă a conduce un stat ori nu.””
Dimpotrivă, pentru conservatori statul nu era „opera unor intențiuni premeditate, ci un produs organic al naturii, gingaș ca toate produsele de soiul acesta; afacerea noastră e de-a cunoaște proprietățile lui naturale și nu de-a-i dicta noi legi, ci a ne adapta legilor cari-i sunt înnăscute”. În această abordare „obiectul îngrijirii publice e omul care produce, nu lucrul căruia-i dă ființă” și se urmărește ca „toate aptitudinile fizice și morale ale omului să se dezvolte prin o muncă inteligentă și combinată, nu ca să degenereze și să se închircească în favorul uneia singure”.
„„Natura poporului, instinctele și înclinările lui moștenite, geniul lui, care adesea, neconștiut, urmărește o idee pe când țese la războiul vremii, acestea să fie determinante în viața unui stat, nu maimuțarea legilor și obiceielor străine. Deci, din acest punct de vedere, arta de-a guverna e știința de-a ne adapta naturii poporului, a surprinde oarecum stadiul de dezvoltare în care se află și a-l face să meargă liniștit și cu mai mare siguranță pe calea pe care-a apucat.””
O astfel de societate trebuie să se bazeze pe muncă pentru că „materia vieții de stat e munca, scopul muncii bunul trai, averea” și cel mai mare rău e sărăcia. [16] De aceea oamenii trebuie să fie convinși că situația lor materială și socială depinde în primul rând de muncă. „Oricând trebuie să existe putința pentru om de a urca prin muncă și merit în ierarhia socială, care n-ar trebui să fie decât o ierarhie a muncii.” [17]”
Totusi, aceste probleme mi se par foarte asemanatoare cu cele din zilele noastre. Deci si pe vremea cand traia Eminescu statul (nu munca!!) era privit de catre unii ca „un mijloc de-a face avere, de-a-și câștiga nume, de-a ajunge la ranguri și la demnități”.
Cred ca este interesant sa facem comparatie intre problemele de atunci ale societatii romanesti si cele de acum. A trecut peste un secol si mi se pare ca problemele au ramas aceleasi. Asemanarea este izbitoare si cineva care nu ar sti cine a scris aceste randuri, cand au fost scrise, cred ca ar avea impresia ca au fost scrise ieri. Nu vi se pare? De unde rezulta ca, desi a trecut peste un secol, nici societatea romaneasca nu s-a schimbat in ceea ce are mai intim, in caracteristicile sale psiho-sociale profunde si nici problemele, daca le putem numi asa, nu au putut fi rezolvate. Eminescu, dupa cum arata Wikipedia, credea ca :
„legea supremă în politică era conservarea naționalității și întărirea statului național:
„„ … toate dispozițiile câte ating viața juridică și economică a nației trebuie să rezulte înainte de toate din suprema lege a conservării naționalității și a țării, cu orice mijloc și pe orice cale, chiar dacă și mijlocul și calea n-ar fi conforme cu civilizația și umanitarismul care azi formează masca și pretextul sub care apusul se luptă cu toate civilizațiile rămase îndărăt sau eterogene.” [18]”
De aceea o politică eficientă putea fi realizată numai ținând seama „de calitățile și defectele rasei noastre, de predispozițiile ei psihologice”. [19] Prin atitudinea sa, Eminescu nu dorea să constrângă cetățenii de altă etnie să devină români sau să-i excludă din viața publică. Ceea ce își dorea era ca interesul național să fie dominant, nu exclusiv. „Dar ceea ce credem, întemeiați pe vorbele bătrânului Matei Basarab e că țara este, în linia întâia, elemental național și că e scris în cartea veacurilor ca acest element să determine soarta și caracterul acestui stat.” [20]”
Iar din punct de vedere geopolitic conceptia sa era:
„Eminescu afirma că misiunea noastră ca „ popor latin de confesie ortodoxă” este de a face legătura dintre Occident și Orient. [21] Pentru a reuși în această misiune trebuia să ducem o politică defensivă de echilibrare a influențelor marilor puteri cu care ne învecinam. [22] De aceea neutralitatea era considerată de Eminescu principiul fundamental al politicii noastre externe. [23]”
„Tibi ridica problema moralitatii conducatorilor,…”
E putin spus.Asa cum am scris „As dori sa gasesc aliati in actiunea in directia pe care eu o cred PRINCIPALA.”.
Pe bănci de lemn, în scunda tavernă mohorâtă,
Unde pătrunde ziua printre fereşti murdare,
Pe lângă mese lunge, stătea posomorâtă,
Cu feţe-ntunecoase, o ceată pribegită,
Copii săraci şi sceptici ai plebei proletare.
Spuneţi-mi ce-i dreptatea? – Cei tari se îngrădiră
Cu-averea şi mărirea în cercul lor de legi;
Prin bunuri ce furară, în veci vezi cum conspiră
Contra celor ce dânşii la lucru-i osândiră
Şi le subjugă munca vieţii lor întregi.
Unii plini de plăcere petrec a lor viaţă,
Trec zilele voioase şi orele surâd.
În cupe vin de ambră – iarna grădini, verdeaţă,
Vara petreceri, Alpii cu frunţile de gheaţă –
Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid.
Virtutea pentru dânşii ea nu există. Însă
V-o predică, căci trebui să fie braţe tari,
A statelor greoaie care trebuie-mpinse
Şi trebuiesc luptate războaiele aprinse,
Căci voi murind în sânge, ei pot să fie mar
Şi flotele puternice ş-armatele făloase,
Coroanele ce regii le pun pe fruntea lor,
Ş-acele milioane, ce în grămezi luxoase
Sunt strânse la bogatul, pe cel sărac apasă,
Şi-s supte din sudoarea prostitului popor.
De ce să fiţi voi sclavii milioanelor nefaste,
Voi, ce din munca voastră abia puteţi trăi?
De ce boala şi moartea să fie partea voastră,
Când ei în bogăţia cea splendidă şi vastă
Petrec ca şi în ceruri, n-au timp nici de-a muri?
Zdrobiţi orânduiala cea crudă şi nedreaptă,
Ce lumea o împarte în mizeri şi bogaţi!
Atunci când după moarte răsplată nu v-aşteaptă,
Faceţi ca-n astă lume să aibă parte dreaptă,
Egală fiecare, şi să trăim ca fraţi!
Sa ne amintim de Eminescu, dupa 161 de ani de la nasterea poetului, !
Psihologia este cea mai complexa stiinta, creste de la un an la altul, creste cu fiecare descoperire din toate domeniile. Democratia nu mai poate fi abordata altfel decat din perspectiva psihologica. M-ar bucura ca bannerele electorale sa contzina profilul psihologic al candidatilor.
Tot ce pot face politicienii de buna credinta e sa gaseasca mijloace de trezire a societatii… Un om sau o mana de oameni nu pot schimba lucrurile direct(ar fi si un gest de aroganta), dar pot sa faca o treaba f buna indirect.
Cand intr-un partid imoralitatea depaseste cantitativ moralitatea probabil politicienii bine intentionati tb sa construiasca niste canale de comunicare intre societate si partid ca sa transmita ca starea de fapt e nepotrivita cu interesele celor pe care ii reprezinta.
Eu nu mai cred în schimbare… decât dacă se va petrece o minune.
Bibliotecaru
de ce nu mai crezi?
Ana de ce te faci ca nu pricepi? Ba pricepi foarte bine mesajul lor(Bibliotecarul shi Pedro) dar politicianul din tine te face sa ai o atitudine dualista adica una eshti in interiorul partidului shi alta in afara (vezi de ce zice Pedro ca trebuie sa ai o atitudine transhanta). Shti proverbul ala „cine alearga dupa doi iepuri ( imagini pozitiva in interiorul shi in afara PSD), s-ar putea sa nu prinda niciunul!! Ai mai patzit-o odata. Daca vrei sa fi un „idol sau lider” al oamenilor care cred in schimbare atunci fi tu ANA BIRCHALL om politic aceiashi ANA BIRCHALL care erai inainte de inrolarea in PSD!De fapt este vorba de VERTICALITATE!
Ana omul (Bibliotecarul) a incercat sa-ti transmita de fapt ca a obosit sa mai creada ca se va petrece o schimbare in viitorul apropiat nu peste 50 de ani. Nu mai amagi oamenii spunandu-le ca ” maine” o sa se petreaca „minunea” . Cine sa faca minunea? Generatzia de dupa 90 care a fost „crescuta” in coruptzie shi debandada?Clasa politica actuala? Tu shti foarte bine ca (cum am mai spus in postari anterioare) „minunea” este un proces de lunga durata (probabil inca 20 de ani). Mentalitatea (atitudinea) individuala shi colectiva se schimba al dracului de greu sau deloc.
Sa auzim numai de bine!
Un emigrant din Canada
ba pricep foarte bine ce spun si Pedro si Bibliotecaru! Si sa stii ca sunt aceiasi Ana Birchall (si aici pe blog, in spatiul public sau in interiorul partidului). Poate de aceea am avut si probleme: tocmai pentru ca am curajul sa sustin ideile si proiectele in care cred! Si ar trebui sa stii foarte bine acest lucru.
Chiar vrei sa intri in razboi cu mine?
Eu unul nu:))
Cred ca razboiul ar trebui sa-l portzi TU cu Ana Birchall politicianul.
Eu (shi numai eu) shtim bine ce „compromisuri” trebuie sa faci atunci cand te inrolezi intr-un partid!
Daca vrei sa-tzi dau exemple despre dualitatea sau neverticalitatea ta in anumite ocazii sa shti ca pot sa postez in viitor, dar cred ca asta nu rezolva nimic.
Sa auzim numai de bine!
Un emigrant din Canada
nu vreau sa intru in razboi cu tine.
Dar eu stiu ca am ramas aceiasi. Faptul ca nu reactionez mereu la anumite probleme nu inseamna ca mi-am schimbat pozitia sau ideile….cateodata si tacerea este un raspuns!
Ok, Ana, multzumesc pentru sinceritatea cu care ai raspuns!
Ce pot sa-tzi spun este ca dupa parerea mea ti-ai schimbat atitudinea, nu mai eshti aceiashi dinainte de septembrie 2008.
Daca vrei pot sa-tzi dau exemple pe viitor:)))…dar la ce bun.
Oricum daca am reushit sa te supar inseamna ca am aprins un beculet undeva in capshorul tau:)))…shi asta este bine. Daca nu, am sa mai lucrez la asta pe viitor!
Sa auzim numai de bine!
@Ana
In acest „razboi” eu tin si pariez cu Dumneavoastra.
PS.Asta da exemplu de „atitudine transanta „.
Bravooooooo tibi!!
Chiar daca ai ales sa fii impotriva mea eu apreciez „exemplul” tau shi
mai ales atitudinea ta fatzisha. Despre asta vorbeam cand ii povesteam Anei despre VERTICALITATE!
Sa auzim numai de bine!
Pina cind nu veti avea o atitudine transanta, voi avea o un of ca ”bibliotecarul” Cu stima !
Pedro
defineste atitudine transanta te rog.
Spuneti ca „Trebuie sa impunem si in Romania un sistem meritocratic….” si sa „…intelegem sa inlaturam dictatura nonvalorilor…”.
Eu sunt de acord ca trebuie facut asta..Dar am impresia ca sunteti de parere ca „dictatura nonvalorilor” este PRINCIPALA problema si ca inlaturarea ei este tinta principala.
Eu cred ca PRINCIPALA problema este dictatura imoralitatii conducatorilor si activitatea celor care doresc sincer sa faca ceva pentru a schimba sensibil in bine situatia ar trebui directionata preponderent spre diminuarea sensibila a gradului de imoralitate a fruntasilor politici.Pot sa demonstrez aceasta idee afirmand ca in cele mai multe cazuri nu lipsa de inteligenta si de cunostinte il face pe un director de scoala (daca este vorba de invatamant) sa genereze,favorizeze sau tolereze aspectele negative din scoala ci imoralitatea lui si urmarirea foloaselor necuvenite personale si de grup.La fel cum eu cred ca marii majoritati a parlamentarilor li se poate imputa imoralitatea desi unora dintre ei nu li se poate imputa lipsa de inteligenta si de cunostinte( care insa sunt puse in slujba intereselor meschine).
Lupta cu imoralitatea conducatorilor trebuie sa fie principala activitate a celor care doresc schimbarea in bine.Este o sensibil mai mare probabilitate ca un conducator onest sa ia decizii valoroase decat unul cu interese imorale.Si este o probabilitate mare ca un conducator imoral interesat sa ia decizii nonvaloroase sau antivaloroase.Eu caut aliati in aceasta directie.
Eu respect implicarea puternica a Dumneavoastra in materializarea de „proiecte si idei” vizand egalitatea de sanse ,pentru copii,mame si familia tanara.Dar intr-o tara unde imoralitatea si coruptia sunt mult prea ridicate ar fi mai eficient ca efortul sa fie directionat in special spre diminuarea acestora ( si astfel ar creste sensibil si probabilitatea ca eforturile vizand aspectele sociale sa aiba succes).
tibi
una nu o exclude pe cealalata. Nu crezi?
„una nu o exclude pe cealalata. Nu crezi?”
Ba da .Cred.Cred ca actiunea in directia uneia nu exclude de fel actiunea in directia celeilalte.
Dar cred ca actiunea consecventa in directia PRINCIPALA ar fi in general cu muuuult mai eficienta decat actiunea consecventa in cealalta directie .
As dori sa gasesc aliati in actiunea in directia pe care eu o cred PRINCIPALA.
Tibi ridica problema moralitatii conducatorilor, iar Pedro vine cu atitudinea transanta: Imparat si proletar. Dar chestiunile acestea sunt foarte vechi. Iata ce spune Wikipedia:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Eminescu_jurnalist_politic
Sigur, erau alte vremuri, alta clasa politica, alti oameni, evident, dar totusi…
Eminescu era apropiat Partidului Conservator si avea o atitudine critica fata de liberali. Iata ce zice site-ul sus mentionat:
” Pentru liberali scopul economiei politice era producția, ceea ce făcea ca omul să fie redus „la rolul unui șurub de mașină”. Prin această abordare simplistă se ajungea ca statul să fie privit ca „un mijloc de-a face avere, de-a-și câștiga nume, de-a ajunge la ranguri și la demnități”.
„„Orice idee a priori, răsărită în creierii strâmți a unui om curios, orice paradox e bun numai să aibă puterea de-a aprinde imaginația mulțimii și de-a o duce pe calea aceea care n-o conduce pe ea spre bun trai, spre muncă și adevăr, ci care poate ridica o pătură nouă de oameni în sus, o pătură turbure, despre care să nu știi bine nici ce voiește, nici ce tradiții are, nici dacă e capabilă a conduce un stat ori nu.””
Dimpotrivă, pentru conservatori statul nu era „opera unor intențiuni premeditate, ci un produs organic al naturii, gingaș ca toate produsele de soiul acesta; afacerea noastră e de-a cunoaște proprietățile lui naturale și nu de-a-i dicta noi legi, ci a ne adapta legilor cari-i sunt înnăscute”. În această abordare „obiectul îngrijirii publice e omul care produce, nu lucrul căruia-i dă ființă” și se urmărește ca „toate aptitudinile fizice și morale ale omului să se dezvolte prin o muncă inteligentă și combinată, nu ca să degenereze și să se închircească în favorul uneia singure”.
„„Natura poporului, instinctele și înclinările lui moștenite, geniul lui, care adesea, neconștiut, urmărește o idee pe când țese la războiul vremii, acestea să fie determinante în viața unui stat, nu maimuțarea legilor și obiceielor străine. Deci, din acest punct de vedere, arta de-a guverna e știința de-a ne adapta naturii poporului, a surprinde oarecum stadiul de dezvoltare în care se află și a-l face să meargă liniștit și cu mai mare siguranță pe calea pe care-a apucat.””
O astfel de societate trebuie să se bazeze pe muncă pentru că „materia vieții de stat e munca, scopul muncii bunul trai, averea” și cel mai mare rău e sărăcia. [16] De aceea oamenii trebuie să fie convinși că situația lor materială și socială depinde în primul rând de muncă. „Oricând trebuie să existe putința pentru om de a urca prin muncă și merit în ierarhia socială, care n-ar trebui să fie decât o ierarhie a muncii.” [17]”
Totusi, aceste probleme mi se par foarte asemanatoare cu cele din zilele noastre. Deci si pe vremea cand traia Eminescu statul (nu munca!!) era privit de catre unii ca „un mijloc de-a face avere, de-a-și câștiga nume, de-a ajunge la ranguri și la demnități”.
Cred ca este interesant sa facem comparatie intre problemele de atunci ale societatii romanesti si cele de acum. A trecut peste un secol si mi se pare ca problemele au ramas aceleasi. Asemanarea este izbitoare si cineva care nu ar sti cine a scris aceste randuri, cand au fost scrise, cred ca ar avea impresia ca au fost scrise ieri. Nu vi se pare? De unde rezulta ca, desi a trecut peste un secol, nici societatea romaneasca nu s-a schimbat in ceea ce are mai intim, in caracteristicile sale psiho-sociale profunde si nici problemele, daca le putem numi asa, nu au putut fi rezolvate. Eminescu, dupa cum arata Wikipedia, credea ca :
„legea supremă în politică era conservarea naționalității și întărirea statului național:
„„ … toate dispozițiile câte ating viața juridică și economică a nației trebuie să rezulte înainte de toate din suprema lege a conservării naționalității și a țării, cu orice mijloc și pe orice cale, chiar dacă și mijlocul și calea n-ar fi conforme cu civilizația și umanitarismul care azi formează masca și pretextul sub care apusul se luptă cu toate civilizațiile rămase îndărăt sau eterogene.” [18]”
De aceea o politică eficientă putea fi realizată numai ținând seama „de calitățile și defectele rasei noastre, de predispozițiile ei psihologice”. [19] Prin atitudinea sa, Eminescu nu dorea să constrângă cetățenii de altă etnie să devină români sau să-i excludă din viața publică. Ceea ce își dorea era ca interesul național să fie dominant, nu exclusiv. „Dar ceea ce credem, întemeiați pe vorbele bătrânului Matei Basarab e că țara este, în linia întâia, elemental național și că e scris în cartea veacurilor ca acest element să determine soarta și caracterul acestui stat.” [20]”
Iar din punct de vedere geopolitic conceptia sa era:
„Eminescu afirma că misiunea noastră ca „ popor latin de confesie ortodoxă” este de a face legătura dintre Occident și Orient. [21] Pentru a reuși în această misiune trebuia să ducem o politică defensivă de echilibrare a influențelor marilor puteri cu care ne învecinam. [22] De aceea neutralitatea era considerată de Eminescu principiul fundamental al politicii noastre externe. [23]”
„Tibi ridica problema moralitatii conducatorilor,…”
E putin spus.Asa cum am scris „As dori sa gasesc aliati in actiunea in directia pe care eu o cred PRINCIPALA.”.
Împărat şi proletar
Pe bănci de lemn, în scunda tavernă mohorâtă,
Unde pătrunde ziua printre fereşti murdare,
Pe lângă mese lunge, stătea posomorâtă,
Cu feţe-ntunecoase, o ceată pribegită,
Copii săraci şi sceptici ai plebei proletare.
Spuneţi-mi ce-i dreptatea? – Cei tari se îngrădiră
Cu-averea şi mărirea în cercul lor de legi;
Prin bunuri ce furară, în veci vezi cum conspiră
Contra celor ce dânşii la lucru-i osândiră
Şi le subjugă munca vieţii lor întregi.
Unii plini de plăcere petrec a lor viaţă,
Trec zilele voioase şi orele surâd.
În cupe vin de ambră – iarna grădini, verdeaţă,
Vara petreceri, Alpii cu frunţile de gheaţă –
Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid.
Virtutea pentru dânşii ea nu există. Însă
V-o predică, căci trebui să fie braţe tari,
A statelor greoaie care trebuie-mpinse
Şi trebuiesc luptate războaiele aprinse,
Căci voi murind în sânge, ei pot să fie mar
Şi flotele puternice ş-armatele făloase,
Coroanele ce regii le pun pe fruntea lor,
Ş-acele milioane, ce în grămezi luxoase
Sunt strânse la bogatul, pe cel sărac apasă,
Şi-s supte din sudoarea prostitului popor.
De ce să fiţi voi sclavii milioanelor nefaste,
Voi, ce din munca voastră abia puteţi trăi?
De ce boala şi moartea să fie partea voastră,
Când ei în bogăţia cea splendidă şi vastă
Petrec ca şi în ceruri, n-au timp nici de-a muri?
Zdrobiţi orânduiala cea crudă şi nedreaptă,
Ce lumea o împarte în mizeri şi bogaţi!
Atunci când după moarte răsplată nu v-aşteaptă,
Faceţi ca-n astă lume să aibă parte dreaptă,
Egală fiecare, şi să trăim ca fraţi!
Sa ne amintim de Eminescu, dupa 161 de ani de la nasterea poetului, !
Psihologia este cea mai complexa stiinta, creste de la un an la altul, creste cu fiecare descoperire din toate domeniile. Democratia nu mai poate fi abordata altfel decat din perspectiva psihologica. M-ar bucura ca bannerele electorale sa contzina profilul psihologic al candidatilor.
Tot ce pot face politicienii de buna credinta e sa gaseasca mijloace de trezire a societatii… Un om sau o mana de oameni nu pot schimba lucrurile direct(ar fi si un gest de aroganta), dar pot sa faca o treaba f buna indirect.
Cand intr-un partid imoralitatea depaseste cantitativ moralitatea probabil politicienii bine intentionati tb sa construiasca niste canale de comunicare intre societate si partid ca sa transmita ca starea de fapt e nepotrivita cu interesele celor pe care ii reprezinta.