Pages Menu
Categories Menu

Posted on apr. 21, 2010 in Social | 7 comments

Romania, Stat minimal sau Stat maximal? [guest post McGogoo]

I-am promis d-nei Ana Birchall, in urma cu ceva timp, ca voi scrie un post pentru blogul dansei. Asa ca, pornind de la postul anterior, am sa incerc sa ma tin de promisiune. Din respect pentru dansa voi face un sacrificiu si voi scrie Romania cu R mare lucru care nu se intampla pe McGogoo.ro.

Articolul urmator nu este nici o analiza si nici un studiu. Nu este nici exhaustiv si nici nu raspunde intrebarii din titlu ci doar incearca sa lanseze o provocare sa puna cateva intrebari legate de societatea romaneasca de astazi, asa zisa capitalista, democratica si guvernata de un stat de drept…

Din pacate fara sa facem sondaje, cercetari sociologice amanuntie putem sa observam ca in Romania de astazi nu exista nimic din cele enumerate mai sus si o serie de lideri pretind. Tot ceea ce avem este un fel de conglomerat de corporatii, fals denumite partide politice, si organizatii civice, care se rotesc din cand in cand la putere.
Este de ajuns sa urmaresti ziarele sa iti dai seama ca statul roman a fost subminat in acesti 20 de ani de catre elitele sale fie ele economice, culturale si politice, elite care ar fi trebuit sa fie un model pentru cetateanul obisnuit si care ar fi trebuit sa isi foloseasca inteligenta in scopul benului comun si nu in interesul personal.

Trecand peste introducere sa revin la subiect: Unde se afla si incotro se indreapta Romania? Spre ce fel de stat ? Minimal sau maximal? Iar, din aceste intrebari se nasc insa altele. Prima dintre acestea: ce fel de stat am avut in ultimii 20 de ani? A fost el maximal sau minimal?
Daca ne raportam la sanatate, infrastructura si educatie (domeniile cele mai importante penru orice natine) pe de o parte observam degradarea sistemului sanitar cu personal medical care este platit prost pentru ca „primeste spaga de la pacienti – altfel acestia sunt lasati sa moara”. Vedem cu totii distrugerea infrastructurilor de apa, canalizare, cai ferate, sosele, construirea haotica de retele de internet si cablu TV. In ceea ce priveste educatia in 20 de ani s-au facut atatea modificari, de la an la an, incat niciodata elevii si profesorii nu stiu daca intr-un an scolar elevii au impartita perioada scolara in semestre sau trimestre. Nu stiu la cate materii vor da BAC-ul. Asa zisa autonomie universitara a permis inlocuirea examenelor de admitere prin proba scrisa si inlocuirea acestora cu sustinerea unei lucrari in fata unei comisii, lucrare care poate fi facuta de altcineva si invatata papagaliceste de cel care se prezinta la examen (pesupunand ca membrii comisiei sunt obiectivi si nu favorizeaza/defavorizeaza unii candidati).

Daca ne luam dupa adversarii lui Traian Basescu, mai mult sau mai putini analisti politici, care o tin mortis pe a lor spunand ca acesta este un dictator am putea spune ca in Romania avem sau vom avea un stat maximal, condus de un presedinte cu mana forte sau jucator cum ii place acestuia sa se autodenumeasca. Nu voi insista asupra acestui aspect deoarece se vor gasi altii mai inteligenti decat mine sa faca analiza regimului Basescu.

Daca ne raportam insa la tipurile de regim politic descrise de Aristotel sau Robert Michels avem, in Romania, un grup de elite oligarhice care conduc destinele tarii. Personal cred ca Legea de Fier a Oligarihiei enuntata de Michels caracterizeaza cel mai bine modelul de societate din Romania in perioada post-Ceausescu. Pentru ca statul a intervenit in economie prin scutori de taxe, privatizari pe mai nimic – fara sa ceara un plan de restucturare protejand interesele clientelei de partid. Clientela financiara care a devenit de la o zi la alta tot mai puternica si care conform presei controleaza de fapt oamenii politici.

Trei variante

In ianuarie 1990 Romania avea inca trei variante de societate economica pentru care ar fi putut opta: Neutralitate precum Elvetia, Welfare state precum Suedia sau paradis fiscal precum tarile din America Latina. Nu a adoptat nici unul din ele preferand un model economic care se dovedeste de la o zi la alta ca nu este atat de perferct iar mana invizibila nu stie cum sa se descurce in situatii atipice.

Unul din parintii liberalismului economic si anume Adam Smith, spunea ca exista o mana invizibila care regleaza de la sine viata economica. Ca atare capitalismul nu are nevoie de interventia statul in economie pentru ca piata se regleaza singura. Asadar in conceptia parintelui economieie un stat minimal este acela unde puterea executive nu se amesteca in ecomonie.

Teoria lui este perfecta insa intr-o ecomomie de piata perfecta. Care nu exista nicaieri. Pentru ca trebuie sa luam mereu in calcul interventia omului care perverteste profiturile unei companiei in scopuri proprii. Criza din America, extinsa rapid in intreaga lume, nu ar fi fost posibila daca staful unor banci (si nu numai) ar fi fost preocupati de functionarea fireasca a bancilor, de profitul companiei in care lucrau si nu de interesele, firesti de altfel, personale. Nu vreau insa sa insist asupra acestui aspect. S-a scris destul de mult despre directorii bancilor care si-au dat prime de ordinul sutelor de mii de dolari, de angajatii care acordau credite de ordinul zecilor sau chiar sutelor de mii de dolari garantate cu cocioabe de cel mult 1000 de dolari.

Dupa caderea comunismului o serie de analisti economici au criticat interventia statului in economia autohtona. Presa a preluat mesajul occidentului care cerea privatozari rapide si ne-am grabit sa vindem companii mai mult sau mai putin falimentare (sau falimentate de firme capusa), unor companii straine care eu inceput sa faca profit fara sa investeasca prea mult in tehnologie. Indraznesc ca in Romania statul a fost minimal in aceste cazuri. Nu i-a pasat ca bunurile care erau comune au ajuns pe mana unor excroci autohtoni sau internationali.

In sens filosofic  modern Statul, in conceptuia filosofilor contractualisti este rezultatul unor contracte invizibile intre indivizi si grupuri de  indivizi care renunta la suveranitatea lor proprie lasand unui Leviathan dreptul de a decide in locul lor.
Statul maximal este cel mai bine reprezentat de regimurile totalitare unde interventia statului se face simtita in cele mai mici detalii, patranzand pana si in familia indivizilor [probabil multi isi amintesc de celebrele decrete ceausiste prin acare femeia era obligata la minim 5 copii dar si alte aberatii pe care nu are rost sa le enumar].

Romania dupa 1989 desi se presupune ca este un regim democratic cu un stat minimal in realitate lucrurile nu au stat deloc asa. Am observat cu totii interventia statului atat in doemlui public cat si in domeniul privat. Nu putini sunt milionarii de carton care au primit reesalonari sau stergeri de datorii din partea statului.

De unde atata ura?

In ultima perioada ma ingrijoreaza insa ceva. Vad din partea sectorului rpivat o ura impotreiva functionarilor publici, ura absolut absurda si nefondata. Tot mai des aud sintangma „puturosii aia de la guvern care traiesc din banii mei”
E adevarat ca traiesc din banii contribuabilului si este devarat ca multi functionari publici sunt onerosi sau nu isi fac treaba pentru care sunt platiti sau si-o fac prost.
Nu este insa mai putin adevarat ca sunt destui care muncesc pe bani putini si abia isi duc zilele de azi pe maine.
Am auzit, de asemenea, rabufnirea unora (chiar si pe acest blog) „de ce statul trebuie sa ii sustina, pe betivii care nu muncesc, pe banii mei?” Corecta intrebarea. Insa eu lansez alta intrebare: unde are in Romania de azi un barbat/femeie de peste 40 de ani sansa sa se angajeze ?
Anunturile pentru locuri de munca sunt mereu pline de oferte. Daca le analizezi cu atentie insa ele se adreseaza mai ales tinerilor. Tineri care nu au experienta dar care pot fi formati si, as putea spune chiar indobitociti, de o mare companie care ii va exploata fara scrupule. Din fericire nu au murit decat doua femei in Romania din cauza muncii. Dar cu siguranta sunt destui oameni care muncesc peste 8 ore/zi si care au sau vor avea probleme de sanatate.
Pe de alta parte am auzit oameni din sistem care lucreaza cu publicul si sunt exasperati de modul in care sunt tratati de public. Sunt jigniti, se tipa la ei, adesea fara vina lor. Cine are dreptate?

As putea sa fac precum regele Solomon si sa spun ca si unii si ceilati au dreptate dar am sa ma comport precum Toma Necredinciosul si am sa le spun ca au dreptate cu totii, din nou, doar teoretic.

Machiaveli, pe nedrept hulit de afoni, a facut un pas important in studiul si practica politica placand „de la ceea ce este” si nu ” de la ceea ce ar trebui sa fie asa cum erau povaduita de la Platon incoace filosofia politica. Gresala din ultimii 20 de ani pleaca tocmai de la neintelegerea profunda a societatii romanesti. Politicile publice au plecat mereu de la premisa „ar trebui sa fie” si nu de la situatia de facto, de la Romania reala.
Functionarii publici au incasat, unii dintre ei, diverse sporuri salariale unele de-a dreptul absurde cum este, deja celebrul, sporde zambet. Mediul privat la randul sau s-a fofilat de taxe catre stat in diverse moduri. Un exemplu de eludare a taxelor este cel al salariatilor. Mai toate firmele au trecut in cartea de munca un salariu mai mic de cat cel real. Sa nu mai discutam de marfa nefacturata.

Romania nu are prea multi functionari publici ci are prea putine companii private, sanatoase, care pot sa functioneze si fara comenzi din partea statului.

Sti totusi… avem nevoie de interventia statului? Cel putin in cele trei domenii enuntate mai sus?

Daca pana si SUA au inteles ca un liberalism salbatic de tip „laissez faire” este daunator pe termen lung, se va naste mereu intrebarea ” pana unde poata statul sa intervina? Si in ce domenii?
Planul lui Barack Obama privind reforma in sanatate (care va costa 900 de miliarde de dolari în următorii 10 ani) propune crearea unui program de asigurări publice astfel încât toţi americanii să aibă access la serviciile de sănătate. Si, daca nu ma insel, reformele propuse de Obama seamana cu reforma numita Medicare din Canada propusa si implementata de Tommy Douglas si CCF la inceputul secolului 20.

In loc de Incheiere.
Desi pentru marea majoritate a cititorilor acestui blog nu este nevoie sa explic ce inseamna Wellfare State , o voi face totusi pe scurt. Wellfare State – Statul bunastarii generale este un concept in care rolul statului este foarte important in domeniile cheie.
De aceea cred ca interventia statului trebuie sa existe. Avem nevoie de invatamant gratuit, avem nevoie de sanatate si avem nevoie ca statul sa se preocupe de infrastructura. O natiune inculta este inexistenta. O natiune bolnava poate sa isi semneze certificatul de deces in cartea de istorie.
Avem nevoie de infrastructura pentru multe motive. Am sa dau cateva exemple. Avem nevoie de retele de apa pentru ca sunt sate unde copii sunt plini de paduchi. Avem nevoie de Sosele pentru ca acei copii trebuie sa ajunga la scoli. Ne trebuie retea de internet intrucat nu traim izolati pe o insula si facem parte din statul global iar comunicarea rapida este cheia succesului in toate celalte domenii. Avem nevoie de cai ferate pentru ca transportul feroviar este un mijloc social de transport…

Astept critici, sugestii si competari la cele spuse mai sus. Stiu ca sunt multe dar nu mi-am porpus sa scriu un roman si nici sa pun monopol pe blogul d-nei Birchall.

Ioan Enache [ by McGogoo.Ro]

7 Comments

  1. Ai dreptate McGogoo, Romanica are nevoie de multe ca sa arate ca un stat european din 2010.
    dar nu este de ajuns. Eu cred ca mentalitatea oamenilor trebuie sa se schimbe radical in Romanica.De multe ori am zis in postarile mele pe diferite bloguri ca Romanica mai are nevoie de inca 20 ani pana cand nu numai o sa arate ca un stat europen modern ci shi o sa emane acea stare de bine in care ura shi invidia sunt undeva la periferie, unde grija fata de aproapele tau este evidenta unde cetatenii se vor mandri ca fac ceva pentrul statul ROMAN, nu numai sa ashtepte de la stat, unde zambetul este la ordinea zilei oriunde shi oricand!
    Spiritul civic,onestitatea shi frica de Dumnezeu sunt valori care ar trebui sa domine in societate.
    Hai sa-ti spun ceva care pe mine m-a shocat atunci(s-a intamplat multi ani in urma).
    In primul an cand am venit in Canada, am dus shi eu ca oricare om de rand copii la scoala.
    In una din zile ma pomenesc cu una din fete ca vine shi imi spune:
    -Tati, shti ce proshti sunt canadienii ashtia?
    Eu o intreb shi ea imi raspunde:
    -Pai tati azi am avut lucrare scrisa shi d-na prof. a ieshit din clasa, shi nimeni nu a copiat, am avut timp destul aproape 20 de minute am fost singuri, shi nimeni nu a copiat.Eu am shtiut dar au fost multi care au scris trei randuri. In pauza i-am intrebat de ce nu au scos cartea sa copieze iar ei au zis ca asha ceva nu se face, daca shtiu scriu daca nu asta este.
    Imagineaza-ti ca asta se intampla la copii de clase primare…mai tarziu am aflat ca shi la liceu este la fel, nimeni (99%) nu copiaza.
    Asta spune ceva despre sistemul de valori al unei natiuni nu-i asha?
    Deci mentalitatea ,bate-o vina, numai ea este vina!
    Hai ca tre’be sa plec.
    Sa auzim numai de bine!

    • Un emigrand din Canada
      graitor exemplul fiicei tale. Complet de acord cu ce sustii in post.

  2. Un emigrant,
    Si pe mine m-a impresionat exemplul cu fetitza 🙂

  3. O f mare greseala care s-a facut dupa ’89 a fost ca nu s-a pus aceasta intrebare: minimal/maximal?
    Dar indiferent de raspuns, agricultura trebuia sa ramana in administrarea statului intrucat taranii nu aveau cum sa se poate organiza. Eventual compensatii pt proprietarii pamantului/rente.
    Deficitari eram in sectoriul servicii, aici puteam apela la capitaluiri straine.
    Marea industrie, mineritul puteau fi restructurate asa incat sa nu creeze turbulente sociale.
    Dar rolul statului in economie intr-o tara industrializata care trece de la comunism/totalitarism la economia de piata ar fi fost esential in agricultura, cresterea animalelor si partial in industria alimentara. Chiar si corupt si ineficient, statul avea mult mai mare potential in productia agricola/cresterea animalelor. Si in fond, trecerea la economia de piata, liberalizarea economiei, cu toate dadeau nastere sectorului serviciilor, cheia unei economii moderene, care tb sa acopere cel putin 60% din PIB, iar sectorul primar nu mai mult de 2%. Deci acest sector ramanand in proprietatea unui stat corupt si ineficient, nu ar fi afectat dezvoltarea grosului noii economii orientata spre servicii.
    Si tot ce am zis in ipoteza unui stat ineficient. Insa nu era obligatoriu sa ramana ineficient.
    Sect primar e esential pt ca daca ai papat te poti duce la culcare linistit… nu-i sanatos, insa intelegeti ce vreau sa spun 🙂
    Dandu-ma exemplu intrucat sunt un cetatean absolut mediu al UE, dintr-un venit de 1300 si ceva de euro lunar(mediu aici), 500 se duc pe mancare, fie ca vb de ce iau de la alimentara, de la piata, la fast-food, restaurant din cand in cand(deci sector primar altoit cu unele servicii), 350 cost locativ(ind constructiilor), cate ceva pe haine(deci industria textilelor, in special chinezarii 🙂 ) si ce mai ramane pe servicii poate…
    Oricum, mancarea e cea mai importanta!!
    PS Postul e deosebit de interesant

  4. PPS: Aaa, da, uitasem esentialul, cine a daramant agricultura de stat, acelasi Petre Roman care face copil la 63 de ani ca sa-l lase orfan cand va fi adolescent! Om lipsit de viziune!….

  5. McGogoo
    excelent post. Multumesc. Asa cum am mai spus cred in interventia activa a statului care in mod tintit si cu politici clare sa intervina in domeniile cheie, de interes national cum le numesc eu, si anume educatia, sanatatea si infrastructura cel putin pentru motivele pe care le ai enumerat si tu si cu care sunt de acord….fara investitia in educatia viitorul Romaniei este amanetat! Ovidiu m a criticat cand am spus ca nu sunt pt statul care asista in orice domeniu…este o practica nesanatoasa care duce la efectele pe care le vedem si astazi….Dar asa cum am mai spus este total gresit sa se inteleaga ca interventia statului asa cum o inteleg eu elimina progresul economc. Politicile sociale pot fi complementare politicilor economice si invers. Sigur tu ai ridicat multe probleme, inclusiv functionare mediului privat…iti spun ca si mediul privat a inceput de sufere din cauza lipsei oamenilor pregatiti profesional si cu acele valori de care vb si tu si Un Emigrant din Canada si alti prieteni de pe blog …multi dintre profesionisti pleaca cat vad cu ochii…daca nu intelegem aceste pbl Romania va deveni un stat desertificat de elitele adevarate.
    Cum ajutam clasa mijlocie sa se dezvolte si sa se intareasca?? Criza asta economica paradoxal poate sa curete societatea romaneasca….daca noi care gandim la fel (si suntem multi!) am avea curajul sa fim mai activi…apropos de spiritul civic.
    Trebuie sa ne hotaram nu numai ce fel de stat vrem dar si ce fel de model de societate vrem, ne asumam si in ultima instanta acceptam! Inca odata multumesc pentru post.

Trackbacks/Pingbacks

  1. Tweets that mention Romania, Stat minimal sau Stat maximal? [guest post McGogoo] | Ana Birchall -- Topsy.com - [...] This post was mentioned on Twitter by Ana Birchall. Ana Birchall said: Romania, Stat minimal sau Stat maximal? [guest…

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.