Războaiele clasice tind să fie înlocuite de acțiuni de criminalitate cibernetică, iar România are obligaţia de a fi pregătită temeinic inclusiv pe acest front

Ana Birchall: Războaiele clasice tind să fie înlocuite de acțiuni de criminalitate cibernetică, iar România are obligaţia de a fi pregătită temeinic inclusiv pe acest front

COMUNICAT DE PRESĂ

 

Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor, în parteneriat cu Ambasada Regatului Ţărilor de Jos, a organizat, joi, 17 martie a.c., dezbaterea publică „Securitatea cibernetică – de la protecţia individului la securitatea naţională”. Evenimentul s-a desfăşurat la Palatul Parlamentului şi a reunit invitaţi de prim rang precum ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos în România, E.S. doamna Stella Ronner-Grubacic, adjunctul şefului misiunii diplomatice a SUA în România, domnul Dean Thompson, preşedintele Camerei Deputaţilor, domnul Valeriu Zgonea, ministrul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, domnul Marius Raul Bostan, directorul Serviciului de Informaţii Externe, domnul Mihai-Răzvan Ungureanu, directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, domnul general Marcel Opriş, Procurorul General (interimar), domnul Dimitrie Bogdan Licu, Procurorul-Şef al DIICOT, domnul Daniel-Constantin Horodniceanu, directorul Centrului Naţional Cyberint din cadrul Serviciului Român de Informaţii, domnul Florin Cosmoiu, preşedintele Coaliției Naționale pentru Modernizarea României, domnul Alexandru Cumpănașu, precum şi numeroşi diplomaţi, reprezentanţi din sfera instituţiilor guvernamentale, a structurilor responsabile cu siguranţa naţională, parlamentari, reprezentanţi ai unor companii de profil din domeniul securităţii cibernetice şi reprezentanţi ai societăţii civile.

Dezbaterea a fost moderată de către Ana Birchall, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor, iar printre temele discutate s-au numărat securitatea cibernetică în contextul ameninţărilor asimetrice şi al riscurilor emergente, securitatea cibernetică – parte componentă a securităţii naţionale a României, cadrul legislativ din România în domeniul securității cibernetice, implicaţiile războiului informaţional, lupta împotriva criminalităţii cibernetice, protejarea dreptului la viaţa intimă, familială şi privată al cetăţenilor în spaţiul cibernetic sau oportunităţi şi riscuri ale spaţiului cibernetic pentru mediul de afaceri. „Sunt mândră că, în buna tradiţie a Comisiei pentru afaceri europene de a organiza dezbateri pe teme de interes, astăzi, împreună cu Ambasada Regatului Ţărilor de Jos în România, cu Ambasada Statelor Unite ale Americii în România şi cu ceilalţi parteneri strategici ai ţării noastre, am reuşit să discutăm profesionist şi aplicat pe o temă atât de importantă în contextul actual, aşa cum este securitatea cibernetică. Spațiul cibernetic reprezintă în egală măsură o oportunitate, fiindcă oferă premizele pentru un schimb mai rapid de informaţii la nivelul statelor şi al societăţii, dar şi o vulnerabilitate, întrucât poate fi folosit ca mijloc de susţinere a intereselor de către potenţiali adversari. Cred că depinde de noi, cetățeni și autorități, să ne implicăm și să lucrăm împreună pentru a maximiza beneficiile noilor tehnologii și pentru a reduce expunerea la riscurile derivate din amenințările hibride”, a subliniat preşedintele Comisiei pentru afaceri europene în deschiderea conferinţei.

Ana Birchall a pledat pentru definitivarea unei legislaţii cuprinzătoare, în acord cu realităţile şi cu necesităţile României în domeniul securităţii cibernetice. “Ameninţările şi riscurile prezente în spaţiul cibernetic reprezintă o realitate ce nu poate fi ignorată. Vulnerabilităţile create de nivelul scăzut de securitate cibernetică naţională impun o reacţie consistentă, solidă din partea actorilor statali şi instituţionali. Practic, în zilele noastre un stat poate fi atacat fără a fi nevoie de o invazie fizică a teritoriului statului respectiv. De asemenea, este foarte probabil, dacă nu chiar o certitudine, faptul că în anii care urmează războiul cibernetic va constitui o componentă din ce în ce mai puternică a conflictelor dintre state. De aceea, prin adoptarea unei Legi naţionale a Securităţii Cibernetice, România va transmite semnale puternice de racordare la realităţile internaţionale, demonstrând că este pe deplin conştientă că, pentru o abordare eficientă a provocărilor şi oportunităţilor spaţiului cibernetic, este necesară armonizarea cu demersurile similare ale statelor europene”, a susţinut deputatul PSD.

Ana Birchall a ţinut să mulţumească invitaţilor şi tuturor participanţilor la dezbaterea organizată de Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor, subliniind că “interesul acordat evenimentului demonstrează profesionalismul actorilor instituţionali cu responsabilităţi în domeniul securităţii cibernetice, preocupare ce arată totodată că România este conectată la cele mai actuale dezbateri din spaţiul european şi internaţional”. Nu în ultimul rând, Ana Birchall a menţionat că “un raport care va conţine concluziile dezbaterii va fi prezentat Preşedinţiei olandeze a Consiliului Uniunii Europene, cu solicitarea de a menţine şi promova securitatea cibernetică drept temă prioritară pe agenda Uniunii Europene”.

Valeriu Zgonea, președintele Camerei Deputaților, a subliniat că nu există o rețetă miraculoasă pentru eliminarea riscurilor incidentelor informatice, dar că trebuie identificate soluții viabile în acest sens. “În mediul complex în care trăim astăzi nu există nicio rețetă miraculoasă de eliminat posibilele riscuri la care suntem expuși. (…) Suntem datori să identificăm soluții viabile pentru prevenirea unor astfel de situații sub raport legislativ, instituțional și organizatoric, printr-o mai bună exploatare a potențialului tehnologiei informației și a comunicării, dar și prin favorizarea inovării, creșterea economică și progresul național”, a punctat președintele Camerei.

Ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos în România, E.S. doamna Stella Ronner-Grubacic, a arătat că securitatea cibernetică este o preocupare de prim-plan a Președinției olandeze a Consiliului UE. “Securitatea cibernetică reprezintă o prioritate în mandatul Președinției olandeze a Consiliului UE. Trebuie să asigurăm securitatea internetului pentru a preîntâmpina o eventuală variantă digitală a atacului terorist din 11 septembrie 2001. Cel mai îngrijorător aspect este faptul că atacurile cibernetice pot fi susținute, sponsorizate sau întreținute de state, așa cum a fost cazul atacului cibernetic asupra Ucrainei”. Totodată, ambasadorul Olandei a ținut să sublinieze că România este un partener puternic în lupta împotriva amenințărilor cibernetice: “Suntem foarte fericiți și recunoscători că România este un partener activ în problema securității cibernetice. România are o excelentă reputație în domeniul IT și al expertizei cibernetice, lucru ce oferă un teren solid pentru cooperarea bilaterală”.

Marius Bostan, ministrul Telecomunicațiilor şi pentru Societatea Informaţională, a susținut necesitatea unui cadru legislativ care să oblige furnizorii de internet să pună la dispoziția organelor competente informații relevante pentru anchete. “80% dintre români apreciază că tehnologia poate îmbunătăți nivelul de trai. Totuși, amenințările cibernetice au cea mai mare creștere la nivel global. De aceea, lipsa unei legislații mai aplicate lezează drepturile și libertățile cetățenilor, fiind importantă cooperarea între toți actorii instituționali și companiile care activează în domeniul furnizării de servicii digitale pentru a asigura securitatea cibernetică”, a punctat ministrul Telecomunicațiilor.

Dean Thompson, adjunctul şefului misiunii diplomatice a SUA în România, a subliniat că prima problemă în ceea ce privește securitatea cibernetică este tocmai negarea atacurilor care au loc în mediul informațional. Oficialul american a precizat că strategia internațională a SUA, elaborată în mai 2011, este structurată pe șapte dimensiuni: economică, tehnologică, legislativă, militară, politică, dezvoltare internațională și libertatea internetului. De asemenea, Dean Thompson a pledat pentru “responsabilizarea tuturor actorilor sociali și pentru actualizarea permanentă a mecanismelor de apărare, în condițiile în care dependența de tehnologie induce vulnerabilități”.

Mihai-Răzvan Ungureanu, directorul Serviciului de Informații Externe, a declarat că probabilitatea unui atac cibernetic catastrofic la adresa României rămâne redusă, însă a subliniat că dependența de tehnologie expune societatea la atacuri cibernetice de amploare redusă sau moderată. “Deși astăzi probabilitatea unui atac cibernetic catastrofic la adresa României rămâne redusă, dependența în creștere a societății noastre de tehnologie şi interdependențele sistemice pentru diferitele sectoare ale infrastructurii critice creează aceleași vulnerabilități în acest domeniu pentru toate statele dezvoltate. Ele expun întreaga societate la atacuri cibernetice de amploare redusă sau moderată, dar care sunt derulate cu frecvență mare, ale căror costuri cumulative pot însă afecta sever interesele de securitate națională, fie că vorbim despre protejarea instituțiilor publice, fie că vorbim despre competitivitatea actorilor economici și privați autohtoni pe piața globală”, a explicat directorul SIE.

Marcel Opriș, directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale, a subliniat importanța responsabilizării consumatorilor de tehnologie și faptul că serviciul pe care îl coordonează a asigurat un nivel de securitate ridicat în domeniul cibernetic. “Este necesară o lege pentru securitatea cibernetică la nivelul Uniunii Europene, pentru că vorbim în primul rând despre nevoia de sporire a siguranței cetățenilor și a calității vieții. În fond, suma securităților și libertăților indivizilor este calea către securitatea națională”, a susținut directorul STS.

La rândul său, Procurorul General interimar, Bogdan Licu, a afirmat că este nevoie urgentă de o lege în ceea ce privește securitatea cibernetică. “Trebuie să fim foarte atenţi să respectăm drepturile și libertățile cetățenilor, dar, în același timp, să avem un cadru legislativ care să ne permită să combatem acest fenomen și să luptăm eficient împotriva lui. În domeniul interceptărilor există toate garanțiile în acest moment că drepturile și libertățile cetățenilor sunt respectate. Tot ce se desfășoară în acest domeniu se desfășoară cu autorizarea judecătorului, trecând prin filtrul procurorului”, a susținut Bogdan Licu.

La rândul său, Procurorul-Şef DIICOT Daniel Horodniceanu a subliniat că instituţia pe care o coordonează este parte a reţelei internaţionale pentru combaterea infracţiunilor cibernetice şi a oferit exemple concrete privind rezultatele DIICOT în lupta împotriva criminalităţii informatice.

Directorul Centrului Naţional Cyberint din cadrul Serviciului Român de Informaţii Florin Cosmoiu a subliniat la rândul său că legea privind securitatea cibernetică este necesară, deoarece ameninţările cibernetice reprezintă o realitate.