O posibilă reorientare a fluxurilor de migranţi către Marea Neagră trebuie să găsească România pe deplin pregătită din punct de vedere al securităţii graniţelor

Ana Birchall: O posibilă reorientare a fluxurilor de migranţi către Marea Neagră trebuie să găsească România pe deplin pregătită din punct de vedere al securităţii graniţelor

COMUNICAT DE PRESĂ

În şedinţa de marţi, 12 aprilie a.c., Comisia pentru afaceri europene a Camerei Deputaţilor a dezbătut şi adoptat mai multe proiecte de opinie privind documentele cu care a fost sesizată pentru examinare: opinia privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind Stadiul de realizare a acţiunilor prioritare  din cadrul Agendei europene privind migraţia, COM(2016) 85, opinia privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European şi Consiliu – Următoarele etape operaţionale ale cooperării dintre UE şi Turcia în domeniul migraţiei, COM(2016), opinia privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu referitoare la punerea în aplicare a Agendei europene de securitate: Planul de acţiune al UE împotriva traficului şi utilizării ilegale de arme de foc şi explozivi – COM (2015) 624, opinia privind Comunicare Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind Planul de acțiune pentru consolidarea combaterii finanțării terorismului COM(2016) 50 şi opinia privind Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind combaterea terorismului și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului privind combaterea terorismului COM(2015) 625.

Referitor la opiniile pe tema migraţiei, Ana Birchall a reiterat că România participă la schema de relocare externă adoptată în 2015, pe baze voluntare. „Contribuția noastră trebuie înțeleasă în ansamblu în contextul gestionării crizei migrației, nu doar în cifre. Țara noastră s-a aflat întotdeauna în prima linie a contribuitorilor la acţiunile agenţiilor europene cu activitate în domeniul migraţiei şi azilului (Frontex, Europol şi BESA) dintr-o triplă perspectivă – furnizor de expertiză, resurse umane calificate şi echipament de înaltă tehnologie. În plus, nu trebuie să ignorăm suportul pe care România l-a oferit diverselor proiecte sau programe umanitare care vizează criza siriană”, a adăugat preşedintele Comisiei pentru afaceri europene.

În ceea ce priveşte acordul UE-Turcia, Ana Birchall a subliniat că „instituțiile Uniunii Europene și statele membre au elaborat, au negociat și au realizat un plan comun de acţiune cu Turcia, ce poate contribui la rezolvarea unei crize a Uniunii Europene, care se poate transforma într-o criză existenţială”. Totodată, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene a semnalat că, în ceea ce priveşte acordul UE-Turcia, „nu este exclusă o reorientare a fluxurilor de migranţi către Marea Neagră, scenariu în care România trebuie să fie pe deplin pregătită din punct de vedere al securităţii graniţelor”. „Ne-am exprimat îngrijorarea că acest acord nu acoperă o astfel de perspectivă şi am solicitat luarea unor măsuri care să preîntâmpine deschiderea unor noi rute pentru refugiaţi, ceea ce ar pune presiune inclusiv pe România”, a mai adăugat Ana Birchall.

„Comisia noastră salută distincția categorică între migranții economici, care caută prosperitate și refugiații a căror viață a fost în pericol în zonele de conflict de unde provin. Totodată, considerăm că ar trebui făcută distincția între zonele de război și zonele neadministrate, unde nu există un risc permanent și grav pentru viața locuitorilor”, a arătat preşedintele Comisiei pentru afaceri europene.

Referitor la tema terorismului, Ana Birchall a subliniat că „finanţarea terorismului poate fi legată de alte fenomene infracţionale recente cum ar fi programele informatice maliţioase care împiedică accesul la fişiere până la plata unei recompense (ransomware), fiind necesară combaterea hotărâtă a acestora, ca parte constituentă a terorismului”. Preşedintele Comisiei pentru afaceri europene a adăugat că folosirea tehnicii spaţiale, a produselor satelitare, a dronelor sau a altor mijloace de acest tip în pregătirea sau desfăşurarea terorismului poate ridica probleme de extrateritorialitate, impunându-se în mod preventiv analiza acestora.

„Susţinem oportunitatea şi sublinem necesitatea amendării cadrului legal la nivelul Uniunii Europene din perspectiva iniţiativelor propuse în Planul de acţiune pentru consolidarea combaterii finanţării terorismului”, a declarat Ana Birchall.

În ceea ce priveşte planul de acţiune al UE împotriva traficului şi utilizării ilegale de arme de foc şi explozivi, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene a subliniat importanţa creării patrulelor informatice (cyber-patrols), arătând însă că acest demers trebuie dublat de „înfiinţarea echipelor de intervenție rapidă, pentru urmărirea traficanților și confiscarea armelor, cu dreptul de a interveni chiar și fără cooperarea statului membru în care are loc infracțiunea, pe modelul celor din cadrul pazei frontierei externe și coastei”.

„România participă la eforturi comune de combatere a terorismului prin intermediul instituţiilor cu atribuţii în sfera securităţii naţionale şi, subsumat acestor eforturi, la acţiuni de control al armamentelor, materialelor explozive şi altor elemente care ar putea fi utilizate în acţiuni teroriste”, a precizat Ana Birchall.