Pages Menu
Categories Menu

Posted on Jan 22, 2014 in Politic | 8 comments

Localizarea prin GPS a apelurilor de urgenta, o masura care trebuie implementata rapid in legislatia din Romania

Accidentul aviatic petrecut luni la limita judeţelor Alba şi Cluj ne dă ocazia să reflectăm foarte atent asupra capacităţii autorităţilor de a acţiona eficient în momente de criză, în care vieţile omeneşti depind exclusiv de rapiditatea operaţiunilor de localizare şi salvare.

Atât ancheta care este în curs de desfăşurare la nivelul Guvernului, cât şi ancheta organelor de cercetare judiciară trebuie să impună măsurile necesare pentru a preveni ineficienţa şi bâjbâiala autorităţilor, care în acest caz abia acum a fost scoasă la iveală.

O măsură care ar putea ajuta la evitarea producerii unor asemenea tragedii pe viitor este introducerea în legislaţia naţională a prevederilor rezoluţiei adoptată de PE, care permite localizarea terminalelor de telecomunicaţii prin sistemul GPS, exclusiv în cazurile apelurilor de urgenţă. Este foarte important ca greşelile să fie depistate, recunoscute, asumate şi reparate de urgenţă, pentru ca pierderea de vieţi omeneşti să fie evitată în astfel de tragedii şi nu cauzată de reacţia ineficienţă a autorităţilor.

Repet: consider că localizarea exactă, prin GPS, numai în cazul apelurilor de urgenţă este o măsură care trebuie să intre în dezbatere publică şi parlamentară în regim de urgenţă.

Condoleanţe şi putere familiilor îndurerate, de a trece peste această nenorocire. Multă sănătate şi forţa de a-şi reveni cât mai repede medicilor Radu Zamfir, Sorin Ianceu, Valentin Calu, Cătălin Pivniceru şi copilotului Razvan Gabriel Petrescu, pentru a putea să-şi îndeplinească vocaţia de a salva vieţi.

8 Comments

  1. Nici prin gând nu-mi trece a atrage în această liniştită ogradă hoarda prostăcimii isterice şi insipide, dar totuşi spun:

    Motane, nu Ana Birchall poate să-ţi răspundă la această întrebare.
    Pot însă să-ţi răspund eu în virtutea vremurilor tinereţii când paşii mei au hălăduit mult timp prin IAV-Bucureşti Secţia BN2 şi mai apoi ROMBAC 1.11 (ca student la a doua facultate …. pe care nu am terminat-o; o lichea fiind schimbând “Polizu”-elita cu “Regia”- golanii).
    Deci:

    DEOARECE SPECIALIŞTII ÎN ALE AVIAŢIEI AU FOST “CENTRIFUGAŢI”. UNII AU IEŞIT LA PENSIE, ALŢII AU PLECAT ÎN LUMEA LARGĂ ACOLO UNDE SALARIILE SUNT CONFORME CU PREGĂTIREA ŞI PENSIILE NU LE SUNT AMPUTATE.ÎN LOCUL LOR AU FOST NUMIŢI TOT FELUL DE HABARNABIŞTI. MAI PE ROMÂNEŞTE SPUS “SINECURIŞTI”, SINECURISMUL REPREZENTÂND CHIPUL POST-DECEMBRIST A CEEA CE, PE VREMEA LUI CEAUŞESCU, GENERIC ERA DENUMIT: PCR (PILE-RELAŢII-CUNOŞTINŢE). NICIUNUIA DINTRE ACEŞTIA NU I-A TRECUT PRIN CAP SĂ ACCESEZE ACEST SITE:
    http://www.cospas-sarsat.org/en/home
    DACĂ AVEAU HABAR DE MESERIE ŞI CUNOŞTEAU ATRIBUŞIILE CE LE REVENEAU DIN FIŞA POSTULUI, PROBLEMA AR FI FOST REZOLVATĂ FOARTE UŞOR ŞI DEZNODĂMÂNTUL, POATE, AR FI FOST FERICIT
    (acelaşi răspuns ţi l-ar fi dat şi şi banditul bătrân, eminent student, inginer, profesor, proiectant, constructor de avioane şi pilot Radu Berceanu)

    Restul, cam tot ce s-a povestit până acum sunt “vorbe”. “Vorbe” manipulate politic.

    Aici fac o paranteză:
    Şi Iovan Adrian şi Ion Aurelia sunt victime ale odioasei guvernări Boc-Băsescu, guvernare care a tăiat pensiile “nesimţite”, bursele studenţilor la medicină şi salariile medicilor. Mi se pare o neruşinare strigătoare la cer, ca acum, hoarda băsistă să încerce a arunca în cârca Guvernării Victor Ponta responsabilitatea acestui trist eveniment.
    ESTE JOSNIC!
    …. şi asta o spun eu cel ce niciodată nu am votat stânga, ba din contră l-am susţinut frenetic pe Traian Băsescu până în “CLIPA MARII LAŞITĂŢI”- CLIPA CÂND A CERUT PROPRIULUI ELECTORAT SĂ BOICOTEZE REFERENDUMUL!
    Închid paranteza şi revin la subiect:

    Ancheta va lămuri pe deplin cauzele acestui teribil accident (ce-i drept, nu cred că opinia publică va avea acces la rezultatele anchetei).

    În concluzie, tot ceea ce am scris până aici se poate reduce la un enunţ sec:
    ACESTEA SUNT REZULTATELE CATASTROFALEI GUVERNĂRI BĂSESCU-BOC!

    În funcţie de permisivitatea numărului de semne admise de un comentariu voi posta, cu titlu de informaţie, niscaiva alea-alea despre “COSPAS”.

    • SISTEMUL COSPAS-SARSAT

      I. Generalitati
      1. Introducere
      COSPAS-SARSAT este un sistem prin satelit realizat pentru a oferi alertare în caz de primejdie si date privind localizarea, ajutând astfel în operatiunile de cautare si salvare SAR, folosind mijloace spatiale si dispozitive de la sol pentru a detecta si localiza semnalele de la radiobalize de primejdie ce opereaza pe 121.5 MHz; 243 MHz sau 406 MHz. Pozitia sinistrului si alte informatii legate de acesta sunt înaintate prin MCC-uri (Mission Control Centre) la autoritatea SAR nationala competenta. Obiectivul sau este de a oferi suport tuturor organizatiilor din lume cu responsabilitati în operatiunile SAR de oriunde de pe glob.
      2. Programul de cooperare la nivel international
      Sistemul COSPAS-SARSAT a fost dezvoltat initial printr-un memorandum între câteva agentii ale fostei URSS, SUA, Canada si Franta, în 1979, iar sistemul a fost declarat operational în 1985.
      3. Conceptele sistemelor de sateliti LEOSAR si GEOSAR
      Sistemul COSPAS-SARSAT a demonstrat ca detectia si localizarea semnalelor de primejdie poate fi foarte mult usurata printr-o monitorizare globala cu sateliti aflati pe orbite polare de joasa de altitudine. Acoperirea completa a Pamântului, inclusiv a regiunilor polare, poate fi realizata prin utilizarea de radiobalize de primejdie, operând pe 406 MHz pentru a semnaliza un sinistru. Cu tipurile mai vechi de radiobalize ce operau pe 121.5/243 MHz acoperirea nu era globala, iar detectia sinistrului depindea de existenta unei statii receptoare de la sol în câmpul de vedere al satelitului în momentul receptionarii de catre acesta a semnalului de la radiobaliza. Sistemul de sateliti pe orbite joase se mai numeste si sistem LEOSAR.
      Satelitii pe orbite polare folositi în sistemul LEOSAR pot asigura o acoperire globala dar nu continua, pentru detectia si localizarea radiobalizelor de primejdie utilizând tehnica de localizare Doppler. Însa, acoperirea discontinua introduce întârzieri în procesul de alertare din moment ce utilizatorul trebuie sa astepte ca un satelit sa vina în vizibilitate cu radiobaliza sa de primejdie.
      Din 1996, participantii COSPAS-SARSAT au experimentat anumite dispozitive pentru 406 MHz sateliti pe orbite geostationare împreuna cu statiile lor de la sol asociate pentru a detecta transmisiile radiobalizelor COSPAS-SARSAT pe 406 MHz. Aceste experimente au aratat posibilitatea aproape imediata de alertare pe 406 MHz, iar acest sistem este cunoscut sub numele de sistem GEOSAR 406 MHZ.
      Statiile de receptie de la sol din sistem COSPAS-SARSAT se numesc LUT (Local User Terminal). Aceasta denumire generica poate face referire la statiile LEOLUT din sistem LEOSAR sau la statiile GEOLUT din sistem GEOSAR.

      II. Privire de ansamblu asupra sistemului COSPAS-SARSAT
      1. Sistemul COSPAS-SARSAT 121.5 MHz
      Acest sistem se compune din:
      – radiobaliza pentru situatii de primejdie pe 121.5 MHz;
      – satelitii pe orbite polare din sistem LEOSAR;
      – statiile de receptie de la sol asociate sistemului LEOSAR, numite LEOLUT-uri.
      Frecventa de 121.5 MHz este o frecventa de urgenta aeronautica. Radiobalizele pe 121.5 MHz au fost initial destinate pentru uzul la bordul aeronavelor (ca ELT-euri), însa ele pot fi utilizate si ca EPIRB si PLB. Aceste radiobalize transmit semnale ce sunt releiate de satelitii LEOSAR catre statiile LUT ce vor procesa semnalele pentru a determina locatia radiobalizei. Alerta care consta din informatii legate de pozitia transmitatorului este releiata, prin MCC-uri, catre SPOC-ul sau RCC-ul adecvat.
      Localizarea Doppler (ce utilizeaza miscarea relativa dintre satelit si radiobaliza) este mijlocul folosit la determinarea locatiei acestor dispozitive foarte simple. Purtatoarea de frecventa transmisa de radiobaliza este stabila pe perioada vizibilitatii reciproce dintre ea si satelit. Pentru a optimiza performantele tehnicii Doppler sunt utilizati sateliti pe orbite de joasa altitudine aproape polare. Altitudinea joasa rezulta într-o cerinta scazuta de putere de conectare pe verticala, o schimbare Doppler pronuntata si intervale scazute între trecerile succesive ale satelitilor. Acesti sateliti cu orbite aproape polare ar putea oferi acoperire globala, dar alertarile pe 121.5 MHz se produc numai daca semnalele releiate sunt receptionate de un LUT. Aceasta limitare a sistemului pe 121.5 MHz reduce acoperirea geografica la o zona cu o raza de 3000 km în jurul fiecarei statii LUT unde satelitul poate fi simultan în vizibilitate cu radiobaliza si statia LUT receptoare.
      Constelatia sistemului COSPAS-SARSAT este formata din 4 sateliti care ofera un timp de asteptare standard de mai putin de o ora pentru latitudini medii. Însa utilizatorii sistemului pe 121.5 MHz trebuie sa astepte trecerea unui satelit ce ofera pentru numai 4 minute vizibilitate simultana cu radiobaliza si un LUT. Aceasta limitare suplimentara poate creste timpul de asteptare la câteva ore daca radiobaliza transmitatoare se afla la marginea zonei de acoperire a LUT-ului.
      Tehnica Doppler de localizare furnizeaza doua pozitii pentru fiecare radiobaliza: pozitia adevarata si imaginea sa oglinda, relativa la urma de pe Pamânt a satelitului. În cazul radiobalizelor pe 121.5 MHz, în mod normal, este nevoie de înca o trecere a unui satelit pentru a fi rezolvata problema de ambiguitate.
      2. Sistemul COSPAS-SARSAT 406 MHz
      Acest sistem este compus din:
      – radiobalize pe 406 MHz (EPIRB, ELT sau PLB);
      – sateliti pe orbite joase polare din sistemul LEOSAR si sateliti geostationari din sistemul GEOSAR;
      – statii LUT asociate sistemelor de sistemelor de sateliti (LEOLUT si GEOLUT).
      Radiobalizele pe 406 MHz lucreaza pe frecvente din banda 406.00-406.10 MHz rezervate exclusiv pentru radiobalizele ce opereaza în sistem prin sateliti. Radiobalizele pe 406 MHz COSPAS-SARSAT au fost realizate special pentru a lucra cu sistemul LEOSAR asigurând o performanta îmbunatatita fata de radiobalizele pe 121.5 MHz. Acestea sunt mult mai sofisticate datorita cerintelor specifice de stabilitate a frecventei de transmisie si includerea unui mesaj digital care permite transmiterea de date codificate si identificarea unica a radiobalizei.
      O a doua generatie de radiobalize pe 406 MHz a fost introdusa din 1997, ce permit transmiterea de mesaje pe 406 MHz, ce contin date codificate legate de pozitie, achizitionate de radiobaliza de la sisteme de navigatie prin satelit (GPS). Aceasta particularitate reprezinta un interes special pentru alertele în sistem GEOSAR, care altfel nu ar fi capabil sa furnizeze informatii legate de pozitie.
      Sistemul LEOSAR 406 MHz utilizeaza aceiasi sateliti pe orbite polare si sistemul pe 121.5 MHz si deci are aceleasi limitari de functionare.
      Sistemul LEOSAR 406 MHz opereaza în doua moduri de acoperire pentru detectia si localizarea radiobalizelor: modul de acoperire locala si modul de acoperire globala.
      În modul de acoperire locala, un LUT ce urmareste un satelit, receptioneaza si proceseaza semnalele de la radiobalizele transmitatoare din câmpul de vedere al satelitului.
      În modul global de acoperire, LUT-urile receptioneaza si proceseaza date de la radiobalizele pe 406 MHz ce transmit de oriunde din lume.
      Sistemul GEOSAR consta din repetitoare pe 406 MHz aflate la bordul diferitilor sateliti geostationari si statiile de sol asociate ce se numesc GEOLUT-uri. Acestea au capacitatea de a detecta transmisiile de la radiobalizele pe 406 MHz releiate de satelitii geostationari.
      Satelitii geostationari se deplaseaza pe orbite aflate la o altitudine de 36000 km, cu o perioada de orbitare de 24 h. Un singur astfel de satelit asigura acoperire la aproximativ 1/3 din glob exceptând regiunile polare. Deci 3 astfel de sateliti plasati la intervale egale de longitudine deasupra ecuatorului terestru asigura acoperire completa tuturor zonelor de pe glob între 70° N si 70° S.
      Utilizarea satelitilor de pe orbite joase nu permite o acoperire continua, acest lucru putând fiind observat în posibilitatea întârzierii receptionarii alertei. Timpul de asteptare pentru detectie prin sistemul LEOSAR este mai mare în regiunile ecuatoriale decât la latitudini crescute. Satelitii geostationari asigura acoperire continua, având o capacitate de alertare imediata, dar accesul la acesti sateliti poate fi împiedicat datorita formelor de relief terestre de la latitudini mari. Satelitii GEOSAR nu ofera acoperire pentru zonele polare, iar satelitii LEOSAR pot veni în vizibilitate cu orice radiobaliza de pe suprafata terestra, oricare ar fi formele de relief ce ar putea împiedica transmisia alertei de primejdie.
      Capacitatea de alertare rapida a sistemului GEOSAR poate fi folosita de autoritatile SAR chiar si când nu se furnizeaza nici un fel de informatie legata de pozitia radiobalizei activate.
      Semnalele de la o radiobaliza pe 406 MHz pot fi combinate prin cele doua sisteme de sateliti, LEOSAR si GEOSAR, pentru a se realiza o localizare prin tehnica Doppler sau pentru a se îmbunatati acuratetea determinarilor.
      Alerta si datele privind localizarea generate de statiile LEOLUT si GEOLUT sunt înaintate catre SPOC-uri corespunzatoare prin reteaua MCC a sistemului COSPAS-SARSAT.
      Cum un singur incident este de obicei procesat de mai multe LUT-uri, mai ales în modul de acoperire globala a sistemului LEOSAR 406 MHz, alertele si datele de localizare sunt sortate de MCC-uri pentru a evita transmiterea inutila a datelor identice. Principiul de transmisie continua pe directie descendenta de la satelit catre toate LUT-urile aflate în vizibilitatea unui satelit rezulta în proceduri de transmisie pe cale descendenta mai simple si în nivelul ridicat al exceselor din sistemul de procesare de la sol.
      Acelasi principiu se aplica alertelor generate prin sistemul GEOSAR 406 MHz, din moment ce mai multe GEOLUT-uri pot detecta în acelasi timp aceeasi transmisie de la o radiobaliza pe 406 MHz. Când o alerta în acest sistem este receptionata împreuna cu informatiile de pozitie codificate, acea alerta este înaintata catre RCC-ul sau SPOC-ul ce raspunde de zona în care a fost localizata radiobaliza activa.

      III. Descrierea segmentelor sistemului COSPAS-SARSAT

      Sistemul COSPAS-SARSAT are trei segmente: radiobaliza, segmentul terestru si segmentul spatial.
      1. Radiobaliza
      2. Segmentul spatial
      Sistemul LEOSAR cuprinde 4 sateliti: 2 sateliti COSPAS si 2 sateliti SARSAT. Satelitii COSPAS au fost furnizati de Rusia si sunt plasati pe orbite aproape polare la o altitudine de 1000 km si echipati cu instrumentar SAR pentru 121.5 MHz si 406 MHz. USA a furnizat 2 sateliti meteorologici NOAA plasati pe orbite aproape polare în sincronizare cu Soarele, la o înaltime de 850 km si echipati cu instrumentar SAR pentru 121.5 MHz si 406 MHz.
      Fiecare satelit descrie o orbita completa în aproximativ 100 minute cu o viteza de 7 km/s.
      Satelitii LEOSAR cuprind 3 unitati de baza:
      – o platforma ce se deplaseaza pe orbita si este suport pentru celelalte echipamente;
      – un repetitor (SARR) pe 121.5 MHz pe satelitii COSPAS sau un repetitor pe 406 MHz pentru retransmisia semnalelor de primejdie în modul de acoperire locala pe satelitii SARSAT;
      – un procesor-receptor si o unitate de memorie (SARP) la satelit pentru receptionarea, procesarea si stocarea semnalelor receptionate pe 406 MHz si retransmisia în modul de acoperire locala sau globala.
      Segmentul spatial GEOSAR este compus din sateliti geostationari cu capacitate de releiare a transmisiilor radiobalizelor COSPAS-SARSAT pe 406 MHz. Ei orbiteaza la o altitudine de 36000 km.
      Satelitii din acest segment au în dotare diverse dispozitive ce ajuta la îndeplinirea misiunilor SAR pe 406 MHz. Dispozitivele din dotare sunt o antena si un receptor pe 406 MHz si un transmitator pentru calea descendenta de la satelit.
      Segmentul terestru este alcatuit din statii LEOLUT, GEOLUT, MCC-uri, SPOC-uri si RCC-uri.
      Configuratia si capabilitatile fiecarui LEOLUT pot varia astfel încât sa întruneasca cerintele specifice ale tarilor participante, însa formaturile semnalului ce vine de la satelit asigura interoperabilitate între diferitele statii spatiale si toate LUT-urile. Toate LEOLUT-urile, ca cerinta minima, proceseaza “suvoiul” de date procesate de 2.4 kbps al sistemului SARP care asigura acoperire globala pe 406 MHz.
      O statie terestra GEOLUT are în componenta: o antena si un subsistem pentru frecvente radio (receiver); procesor; subsistem de referinta temporala; interfata MCC.
      Un MCC are ca functii: colectarea, stocarea si sortarea datelor de la LUT-uri si alte MMc-uri; schimbul de date cu sistemul COSPAS-SARSAT; distribuirea alertelor si datelor privind localizarea spre RCC-uri si SPOC-uri.

      IV. Performantele sistemului
      Parametrii de performanta:
      – probabilitatea de identificare a radiobalizei – probabilitatea de detectie de catre un LUT a cel putin un mesaj de la o radiobaliza cu un cod de identificare corect pentru prima trecere a satelitului;
      – probabilitatea de localizare Doppler – probabilitatea de detectare si localizare a cel putin 4 mesaje individuale pe timpul unei singure treceri a satelitului astfel încât LUT-ul sa genereze o curba Doppler estimativa;
      – eroarea de localizare Doppler – diferenta dintre locul calculat de sistem utilizând frecventele masurate prin efect Doppler si locul adevarat;
      – rezolutia de ambiguitate Doppler – abilitatea sistemului de a alege locul adevarat decât pe cel în oglinda;
      – capacitatea – numarul de radiobalize active în vederea unui satelit pe care sistemul le poate procesa simultan;
      – acoperirea – se refera la zona în care sistemul COSPAS-SARSAT poate detecta radiobalize;
      – timpul de notificare – perioada de la activarea radiobalizei pâna la receptia unei alerte valide de catre RCC-ul corespunzator.

      V. Legaturi ce asigura comunicatiile în sistemul COSPAS-SARSAT
      Pe lânga comunicatiile de telefonie (vocala si/sau facsimil), toate MMC-urile trebuie sa aiba acces la cel putin doua retele internationale pentru transmiterea mesajelor de alertare pentru a asigura maximum de disponibilitate si flexibilitate pentru schimbul de date. MCC-ul transmite datele de alerta catre alte MCC-uri, SPOC-uri sau RCC-uri prin urmatoarele sisteme:
      – telex international;
      – reteaua fixa de telecomunicatii automatica (AFTN);
      – packet data networks (X.25).

      VI. EPIRB
      Clase de EPIRB-uri
      Tipul de EPIRB
      Frecventa
      Descriere
      Clasa A

      Clasa B

      Clasa C

      Clasa S

      Categoria I

      Categoria II
      121.5/243 MHz

      121.5/243 MHz

      VHF canal 15/16

      121.5/243 MHz

      121.5/406 MHz

      121.5/406 MHZ
      Flotabilitate libera, activare automata, detectabila de catre aeronave sau sateliti, acoperire limitata.
      Flotabilitate libera, activare manuala, detectabila de catre aeronave sau sateliti, acoperire limitata.
      Activare manuala, nedetectabila de satelit.
      Flotabilitate libera sau parte integranta a unei ambarcatiuni de salvare, activare manuala, detectabila de catre aeronave sau sateliti, acoperire limitata.
      Flotabilitate libera, activare automata, detectabila de catre satelit oriunde în lume.
      Flotabilitate libera, activare manuala, detectabila de catre satelit oriunde în lume.

      EPIRB – informatii generale

      I. Generalitati

      1. Un EPIRB (Emergency Position Indicating Radio Beacon) este un mic transmitator radio cu baterie de sine statator, care nu permite patrunderea apei în interior si este plutitor.
      2. Principalul scop al unui EPIRB este de a asista în determinarea pozitiei supravietuitorilor în operatiunile de cautare si salvare.
      3. Un EPIRB nu trebuie purtat ca o alternativa la un transceiver radio maritim aprobat. El trebuie considerat ca un mijloc suplimentar si nu ca un înlocuitor.
      4. Odata activat un EPIRB nu trebuie închis pâna ce acest lucru nu este spus de o autoritate de salvare sau pâna ce operatiunea de salvare nu s-a încheiat.
      5. ELT (Emergency Locator Transmitter) destinat uzului aeronavelor nu sunt recomandate uzului pe mare.
      6. PLB (Personal Locator Beacon) sunt destinate uzului pe uscat.
      7. Personal EPIRB sunt destinate folosirii pe veste de salvare, carate în buzunar sau în jurul gâtului. Pentru a lucra în mod corespunzator acest tip de EPIRB trebuie tinut de utilizator într-o pozitie verticala.

      II. Tipuri de EPIRB

      Exista urmatoarele tipuri de EPIRB:

      – EPIRB pe 121,5 MHz sau 243 MHz;
      – EPIRB pe 406,025 Mhz (406 MHz);
      – EPIRB pe 1,6 GHz modelul din sistem INMARSAT-E, banda L;
      – EPIRB VHF pe canalul 15 sau 16 ce nu sunt detectabile de sateliti;

      III. Sistemul international prin satelit COSPAS-SARSAT

      1. Sistemul COSPAS-SARSAT este un sistem de cautare si salvare cu sateliti destinat localizarii EPIRB-urilor activate ce transmit pe 121,5 MHz, 243 MHz si 406,025 MHz.
      2. Sistemul are intentia de a servi tuturor organizatiilor din lume cu responsabilitate în operatiunile de cautare si salvare, oriunde ar aparea o situatie de pericol.
      3. Acest sistem utilizeaza câtiva sateliti, fiecare descriind o orbita polara completa în aproximativ 100 minute.
      4. La sol sistemul are unitati de receptie, cunoscute ca LUT (Local User Terminal), pentru a receptiona informatia preluata de sateliti de la EPIRB-uri activate.

      IV. EPIRB 121.5 MHZ sau 243 MHz

      a) Metode de detectare si localizare

      Un EPIRB 121,5 MHz sau 243 MHz, odata activat emite simultan o serie continua de sunete distincte descrescatoare pe frecventele de pericol aero de 121.4 MHz sau 243 MHz. Daca bateria este în bune conditii semnalul trebuie sa fie transmis cel putin 48 de ore. Semnalul poate fi detectat si localizat de :
      – aeronave din zona care asculta pe frecventa de pericol 121.5 MHz (aero civil) sau pe frecventa 243 MHz (aero militar);
      – sistemul de sateliti COSPAS-SARSAT;
      a1) Detectia si localizarea de catre aeronave
      Aeronavele civile si militare ce se deplaseaza pe rute importante internationale mentin veghe auditiva pe frecventele de pericol de 121.5 MHz sau 243 MHz. Înaltimea de zbor a aeronavei este singurul motiv care influenteaza distanta de la care va fi detectat un EPIRB activat.
      O aeronava ce aude un EPIRB activat va face imediat un raport autoritatilor aviatice, care vor transmite informatia la RCC. O estimare a pozitiei EPIRB-ului activat se poate face prin ploatrea pozitiei “primei auziri” si “a ultimei auziri”.
      Odata ce zona de cautare generala a fost stabilita, aeronavele militare sau civile cu echipament special de radiolocatie vor fi folosite pentru localizarea EPIRB-ului.
      Supravietuitorii trebuie sa foloseasca toate semnalele vizibile corespunzatoare pentru a atrage atentia aeronavelor implicate în cautare.

      a2) Detectia si localizarea prin satelit

      Semnalele radiate de la un EPIRB 121.5 MHz sau 243 MHz pot fi detectate de asemenea prin sistemul de sateliti COSPAS-SARSAT. Aceste semnale sunt retransmise de un satelit direct catre sol. Daca EPIRB-ul activat si instalatiile de receptie de la sol ale unui LUT sunt simultan în vederea aceluiasi satelit, semnalele EPIRB-ului sunt primite (receptionate) de LUT.
      Adeasta informatie este procesata de LUT pentru a oferi informatii legate de pozitie si apoi sunt furnizate direct la RCC. Trecerea succesiva a satelitilor este folosita pentru a îmbunatati determinarea pozitiei.
      Un EPIRB 121.5 MHz sau 243 MHz poate fi în general localizat de un satelit COSPAS-SARSAT în

      Deoarece cerinta ca un satelit sa vada simultan EPIRB-ul activat si LUT-ul, detectia si localizarea EPIRB-urilor 121.5 MHz sau 243 MHz este limitata la zone geografice din jurul LUT-ului.
      Navele ce efectueaza voiaje în afara zonelor cu acoperire pentru EPIRB-uri 121,5 MHz sau 243 MHz, trebuie sa fie dotate cu EPIRB 406 MHz. Este recomandat ca navele ce se distanteaza de coasta cu mai mult de 30 Mm sa poarte un EPIRB 406 MHz.

      V. EPIRB 406 MHz.

      a) Metode de detectie si localizare.

      EPIRB-ul 406 MHz radiaza semnale pe frecventa de 406,025 MHz. Acestea pot fi detectate de sistemul de sateliti COSPAS-SARSAT sau daca acestea emit si pe 121.5 MHz pot fi detectate de aeronave.

      a1) Detectia si localizarea prin satelit.

      Semnalele ce radiaza de la un EPIRB 406 MHz activat vor fi detectate de satelitii COSPAS-SARSAT si retransmise catre sol. Aceste semnale sunt receptionate de orice LUT aflat în vederea satelitului.
      Deoarece semnalele de la EPIRB 406 MHz sunt în forma digitizata ele pot fi de asemenea retinute în memoria satelitului. Cum traiectoria satelitului îl aduce pe acesta în vederea unei statii LUT, informatia, incluzând timpul primei detectii, este recuperat de la satelit (din memoria satelitului) si retransmisa la LUT. Aceasta informatie este procesata si trimisa unui centru de coordonare a salvarii, oferind alerta si pozitia.
      Un EPIRB 406 MHz poate fi în general localizat de un sistem de sateliti într-o raza de mai bine de 5 Mm. Datorita abilitatii satelitului de a memora semnale de la EPIRB 406 MHz, detectia si localizarea acestui tip de baliza nu sufera din cauza limitarii geografice cum se întâmpla în cazul EPIRB 121.5 Mhz sau 243 MHz. Un EPIRB 406 MHz activat poate fi detectat si localizat în orice loc de pe suprafata Pamântului.
      Avantajele EPIRB 406 MHz fata de EPIRB 121.5 / 243 MHz:
      – abilitatea de a localiza cu mai mare precizie;
      – identificarea proprietarului (operatorului) permite autoritatilor de cautare si salvare sa obtina mai multe informatii înainte de a initia un raspuns

      a2) Identificarea EPIRB 406 MHz.

      Fiecare EPIRB 406 MHz are un cod unic de identitate care este transmis ca parte a semnalului si care indica tara în care s-a înregistrat baliza. Acest cod este programat în baliza de furnizor înainte de a fi achizitionat de un utilizator.
      Ca rezultat orice LUT din lume care primeste o alerta de primejdie de la un EPIRB 406 MHz activat, poate localiza nava în pericol si tara de înregistrare.

      a3) Activarea EPIRB 406 MHz.

      Balizele EPIRB 406 MHz sunt disponibile în doua tipuri:
      – care necesita activare manuala;
      – care necesita activare manuala sau va pluti liber si se activeaza automat daca o nava se scufunda;

      Activarea manuala a balizei de acest tip are un meniu electronic pentru situatii de pericol. Selectarea de catre operator înainte de activare va oferi centrului de coordonare a salvarii date legate de identificarea tipului de pericol al navei, identificarea navei si tara de origine.

      VI. Îngrijirea si mentinerea / întretinerea EPIRB

      a1) Service

      Navele echipate cu EPIRB 121.5 / 243 MHZ sau 406 MHz trebuie supuse testelor de verificare privind performanta si schimbarea bateriei.
      Un EPIRB nu trebuie testat strict în acord cu instructiunile de testare ale fabricantului.

      a2) Amplasare

      Este recomandat ca un EPIRB sa fie plasat într-un loc unde sa fie bine vizibil si usor accesibil în caz de urgenta. Daca la bord exista si o pluta de salvare gonflabila, trebuie sa se plaseze un EPIRB în interiorul acesteia.
      În cazul EPIRB 406 MHz cu flotabilitate libera, aceasta trebuie montata în asa fel încât sa se asigure desprinderea de suprastructura navei daca nava se scufunda.

      a3) Activarea necorespunzatoare

      Pentru a minimiza posibilitatile de activare accidentala, proprietarii de EPIRB-uri trebuie sa fie atenti la:
      – montarea EPIRB-urilor în vestiare în care alte obiecte ar activa EPIRB-ul;
      – montarea EPIRB-urilor lânga suprafete de apa sau în locuri unde apa poate ajunge usor;
      – retragerea bateriilor si distrugerea EPIRB-ului înainte de a fi scos din sistem;
      – educarea persoanelor de la bord cu privire la consecintele activarii.

      SISTEMUL INMARSAT SI ECHIPAMENTE COMPONENTE

      IMSO (International Maritime Satellite Organization) opereaza un sistem de sateliti ce ofera servicii de telecomunicatii navelor. Sistemul încorporeaza de asemenea comunicatii de pericol si de siguranta.

      Sistemul INMARSAT

      Sistemul INMARSAT utilizeaza patru sateliti operationali pe orbite geostationare deasupra Ecuatorului, oceanului Pacific, Atlantic si Indian. În combinatii satelitii ofera comunicatii continue de înalta calitate pe toata suprafata terestra.
      Exista si sateliti de rezerva pentru cazuri de înlocuire la nevoie.
      Alimentati cu energie solara, fiecare satelit se comporta ca o statie de transmisie si receptie, retransmitând mesajele la statiile de uscat.
      Fiecare satelit are zona sa de acoperire care este zona de pe suprafata terestra în care antena poate obtine vedere la satelit.
      Cele patru zone sunt:
      – Regiunea Oceanului Pacific (POR);
      – Regiunea Oceanului Indian (IOR);
      – Regiunea Oceanului Atlantic de Est (AOR East);
      – Regiunea Oceanului Atlantic de West (AOR West);

      Statiile din sistemul INMARSAT

      Instalatia INMARSAT de la bordul unei nave se numeste SES (Ship Earth Station)
      sau MES (Mobile Earth Station).
      Fiecare regiune oceanica are un numar de LES-uri (Land Earth Station) care ofera interfata pentru comunicatiile între nave aflate pe mare si retelele de telecomunicatii de la tarm. Fiecare LES are un MRCC asociat. MRCC (Maritime Rescue Coordination Centre)
      Fiecare regiune oceanica are un NCS (Network Coordination Station) care este responsabila pentru întreg traficul din regiunea sa, care monitorizeaza fluxul de informatii prin satelitul corespunzator pentru a se asigura ca apelurile sunt directionate corect si LES-urile lucreaza corespunzator.
      Toate sistemele INMARSAT maritime folosesc coduri pe 2 digiti pentru a facilita transmisia si receptia diferitelor tipuri de informatii.
      Codul
      Categoria
      Descriere
      Remarci
      00
      Rezerva
      Automat
      Utilizat pentru a face apeluri automate folosind codurile internationale ale tarilor
      15
      Operator
      Serviciu de radiotelegrame
      Conecteaza apelantul la serviciul de radiotelegrame pentru transmiterea de radiotelegrame via telex
      21
      Facilitati automatizate
      SAF (Store and Forward) international
      Utilizat pentru a avea acces la o unitate SAF pentru apeluri internationale
      29
      Facilitati automatizate
      Acces la internet (e-mail)
      Utilizat pentru a trimite e-mail prin internet
      32
      Asistenta specializata
      Medical Advice
      Utilizat pentru a obtine sfaturi medicale.
      38
      Asistenta specializata
      Asistenta medicala
      Utilizat când starea unei persoane bolnave sau ranite de la bord necesita evacuarea urgenta la tarm sau prezenta unui medic la bord.
      39
      Asistenta specializata
      Asistenta medicala
      Utilizat pentru a obtine asistenta în caz de remorcaj, poluare cu hidrocarburi etc.
      41
      Raportare SES
      Rapoarte meteorologice
      Utilizat de navele meteorologice pentru a transmite prognoze meteo.
      42
      Raportare SES
      Avize de navigatie si de primejdie
      Utilizat pentru raportarea de pericole ce pot afecta siguranta navigatiei precum epave, obiecte plutitoare, nave-far etc.
      43
      Raportare SES
      Raportare de pozitie
      Asigura conectarea cu centrul national sau international potrivit ce colecteaza informatii despre miscarea navelor necesare salvarii sau în alte scopuri.
      52
      Recuperare informatii
      Avertismente de navigatie

      Servicii de comunicatii

      Operând în domeniul microundelor (SHF) în benzile 1,5-1,6 GHz si 4-6 GHz sistemul INMARSAT ofera urmatoarele tipuri de comunicatii:
      – telex în timp real;
      – telefonie si facsimil;
      – transmisii de date în timp real sau cu stocare si transmisie ulterioara.

      Facilitatile pentru prioritatea de pericol exista pentru SES-uri. Odata ce o nava selecteaza si transmite semnalul de “prioritate – pericol” (priority distress), apelul este automat rutat la MRCC corespunzator.

      Tipuri de terminale INMARSAT la nava

      INMARSAT-A ofera telex în timp real de înalta calitate, telefonie, facsimil, transmisii de date, e-mail cu o rata de transfer de 9.6 kbps din si spre orice loc din lume exceptând regiunile polare.
      INMARSAT-B este varianta digitala a INMARSAT-A si eventual îl va înlocui.
      INMARSAT-C ofera schimburi de date (telex si facsimile) în modul de stocare si transmitere ulterioara. Aceasta înseamna ca nu exista conexiune în timp real între statia-origine si statia receptoare. Mesajele sunt transmise de la si catre terminale INMARSAT-C cu o rata de 600 bps, iar frecventele sunt 1626.5-1645.5 MHz (transmisie) si 1530-1545 MHz (receptie).
      INMARSAT-C nu ofera servicii de comunicatii vocale (telefonie).

      Statia SES INMARSAT-A

      INMARSAT-A este capabil sa ofere comunicatii prin telex si telefonie. Pe lânga serviciul vocal, canalul de telefonie poate fi utilizat pentru facsimil sau alte servicii de comunicatii cu viteza medie sau mare.

      Echipament terminal

      Din cauza razei de comunicatii oferita de INMARSAT-A si prin urmare latimea bandei radio si a puterii cerute este necesar ca energia transmisa sa fie concentrata într-o fascicula îngusta prin utilizarea unei antene parabolice. Aceasta antena este protejata în mod normal cu un strat de fibra de sticla.
      Pentru a asigura comunicatiile, este esential ca antena asociata sistemului INMARSAT-A sa ramâna continuu îndreptata la satelit pe toata durata deplasarii navei pe mare. Aceasta se realizeaza prin montarea antenei pe o platforma cu multiaxe care este asigurata împotriva ruliului si tangajului. Compensarea pentru deriva si schimbari de drum se realizeaza prin legarea compasului giro al navei cu mecanismul de stabilizare.
      Echipamentul de sub punte consta din terminalul propriu-zis, de obicei cu un monitor de computer si o tastatura atasata si periferice precum telefoane, facsimile si alarme de apel. Semnalele de la echipament sunt trimise la antena printr-un cablu coaxial special si apoi transformate în frecventa SHF pentru comunicatia cu satelitul.

      Principii de operare

      La prima aprindere a terminalului de date INMARSAT-A, operatorul introduce pozitia navei si drumul acesteia în terminal. Programul din terminal va calcula azimutul satelitului si elevatia si va pozitiona antena în acea directie. Apoi terminalul se blocheaza pe purtatoarea TDM (Time Division Multiplex) reluata de satelit de la NCS. Odata blocat terminalul pe satelit si pe TDM, cele mai multe operatii ulterioare sunt executate automat. Oricum, în eventualitatea întreruperii alimentarii cu energie electrica la bordul navei, este posibil ca antena sa ceara o repozitionare odata ce energia electrica revine în circuit.
      Un canal TDM este folosit pentru a asigura automat un canal de lucru unui SES în orice moment în care comunicatiile catre si de la un LES sunt necesare si pentru alte operatiuni de întretinere. Dupa schimbul de masaje prin intermediul LES, SES se întoarce automat într-o stare de stand-by pe TDM.
      Sistemul INMARSAT ofera receptia MSI (Maritime Safety Information) [alerte de pericol, avize de navigatie si meteo si alte informatii importante] prin metoda EGC (Enhanced Group Calling). Oricum, putine modele INMARSAT-A au încorporate facilitatea EGC.

      Comunicatiile de [alerta] pericol
      Un terminal maritim INMARSAT-A instalat la o nava poate transmite apeluri de primejdie prin telefon sau telex.
      Alertele de pericol pot fi transmise numai dupa ce comandantul si-a dat acordul.
      Initierea alertei de pericol de la un terminal INMARSAT-A se face simplu prin apasarea butonului de pericol sau în unele cazuri prin introducerea unui cod la tastatura. Aceasta operatiune simpla ofera o conexiune automata, directa si sigura cu MRCC în câteva secunde.
      Transmiterea alertei de pericol de catre o nava poate fi facuta utilizând ori telexul ori telefonia. Nu este necesar ca operatorul sa cunoasca informatii despre adresa deoarece LES-ul va observa prioritatea apelului [distress] si va ruta apelul catre MRCC corespunzator.
      Daca alerta de pericol se face în modul telex, operatorul trebuie sa faca o pauza pâna la receptionarea confirmarii de pericol, inclusiv numele navei, pozitia, natura pericolului si tipul asistentei cerute.
      Daca alerta de pericol se face în telefonie, operatorul trebuie sa transmita clar detaliile legate de situatia de pericol la primirea înstiintarii conectarii cu MRCC.
      Procedura de trimitere a unei alerte de primejdie prin telefonie sau telex:
      – se selecteaza modul de operare: telex sau telefonie;
      – se selecteaza prioritatea apelului (“distress”);
      – se selecteaza codul de acces cerut pentru LES;
      – se initiaza cererea de apel conform cu instructiunile fabricantului echipamentului, iar apelul va fi directionat catre RCC-ul asociat cu LES-ul prin care s-a cerut apelul;
      – daca nu se primeste nici un raspuns în 15 secunde, se repeta apelul de primejdie;
      – când s-a stabilit legatura, se transmite mesajul în formatul urmator:
      * MAYDAY MAYDAY MAYDAY
      * THIS IS [numele navei/indicativul de apel] CALLING VIA Inmarsat A FROM POSITION [latitudinea si longitudinea sau pozitia relativa fata de un punct numit de pe uscat]
      * MY INMARSAT MOBILE NUMBER IS [IMN pentru acest canal al statiei SES] USING THE [regiunea oceanica] SATELLITE
      * MY COURSE AND SPEED ARE [drumul si viteza]
      * Natura pericolului: fire/explosion, flooding, colision, grounding, listing, sinking, disabled and adrift, abandoning ship, atack by pirates;
      * ANY ASSISTANCE REQUIRED;
      * Orice alte informatii utile unitatilor de salvare;
      – NU SE paraseste apelul pâna ce nu se primesc instructiuni clare în acest sens de la RCC
      Se tine statia de nava libera de trafic astfel încât RCC-ul sa poata comunica oricând cu statia de nava.

      Statia SES INMARSAT-B

      Sistemul INMARSAT-B este varianta digitala a sistemului INMARSAT-A ce ofera comunicatii telefonice bidirectionale, telex, facsimil si comunicatii de date la rata de transfer de pâna la 9.6 kbps de la si catre orice loc din lume exceptând zonele polare.
      Terminalul sistemului INMARSAT-B de la nava este o statie mica de sine statatoare compusa dintr-o antena parabolica si alte unitati electronice conectate la telex, telefon, modem si facsimil.
      Terminalul INMARSAT-B instalat la nava are capacitatea de a transmite apeluri de primejdie prin telefon sau telex.
      Procedura de transmitere a unui apel de primejdie prin telefonie:
      – se selecteaza modul de operare (telefonie);
      – se selecteaza prioritatea apelului (primejdie);
      – se selecteaza codul de acces cerut pentru LES-ul dorit;
      – se ridica receptorul statiei telefonice si se asculta tonul, (sau se trece receptorul pe pozitia TALK), apoi se initiaza cererea de apel urmând instructiunile fabricantului echipamentului, iar apelul va fi directionat direct catre RCC-ul asociat cu LES-ul prin care s-a realizat cererea de apel;
      – daca nu se receptioneaza un raspuns în aproximativ 15 secunde, se repeta apelul de primejdie;
      – când contactul a fost stabilit, se transmite mesajul în formatul urmator:
      * MAYDAY MAYDAY MAYDAY
      * THIS IS [numele navei sau indicativul de apel] CALLING VIA Inmarsat B FROM POSITION [latitudinea si longitudinea sau pozitia relativa fata de un punct numit de pe uscat]
      * MY INMARSAT MOBILE NUMBER IS [IMN pentru acest canal al statiei SES] USING THE [regiunea oceanica] SATELLITE
      * MY COURSE AND SPEED ARE [drumul si viteza]
      * Natura pericolului: fire/explosion, flooding, colision, grounding, listing, sinking, disabled and adrift, abandoning ship, atack by pirates;
      * ANY ASSISTANCE REQUIRED;
      * Orice alte informatii utile unitatilor de salvare;
      – NU SE paraseste apelul pâna ce nu se primesc instructiuni clare în acest sens de la RCC
      Se tine statia de nava libera de trafic astfel încât RCC-ul sa poata comunica oricând cu statia de nava.
      Procedura de transmitere a unei apel de primejdie prin telex:
      – se apasa si se tine apasat butonul “Distress” pentru cel putin 6 secunde;
      – se asteapta conectarea automata cu RCC-ul;
      – se tipareste mesajul de primejdie dupa formatul urmator:
      * MAYDAY MAYDAY MAYDAY
      * THIS IS [numele navei sau indicativul de apel] CALLING VIA Inmarsat B FROM POSITION [latitudinea si longitudinea sau pozitia relativa fata de un punct numit de pe uscat]
      * MY INMARSAT MOBILE NUMBER IS [IMN pentru acest canal al statiei SES] USING THE [regiunea oceanica] SATELLITE
      * MY COURSE AND SPEED ARE [drumul si viteza]
      * Natura pericolului: fire/explosion, flooding, colision, grounding, listing, sinking, disabled and adrift, abandoning ship, atack by pirates;
      * ANY ASSISTANCE REQUIRED;
      * Orice alte informatii utile unitatilor de salvare;
      – NU SE paraseste apelul pâna ce nu se primesc instructiuni clare în acest sens de la RCC
      – se transmite mesajul de primejdie stocat în generatorul de mesaje de primejdie (DMG) al statiei de nava INMARSAT-B.

      Statia SES INMARSAT-C

      Capabilitati de comunicatii

      INMARSAT-C este un sistem bidirectional de mesagerie de date care permite utilizatorilor sa transmita si sa receptioneze mesaje la si de la SES, oferind si servicii de telex si transmisii de date oriunde în lume.
      INMARSAT-C nu furnizeaza servicii vocale de comunicatii. Serviciul INMARSAT-C opereaza pe baza modului de stocare si transmisie ulterioara a datelor. Mesajul trebuie editat (realizat) în întregime de operator înainte de a fi transmis. La comanda echipamentul transmite mesajul în pachete de date.
      Timpul obisnuit de transmisie (livrare) a unui mesaj prin INMARSAT-C depinde de lungimea mesajului (2-7 minute).
      Odata ce mesajul a fost livrat cu succes, un mesaj de confirmare a livrarii va fi transmis la statia de origine a mesajului.
      Serviciul INMARSAT-C permite schimbul necesar de date pentru a suporta VMS (Vessel Monitoring System).
      INMARSAT-C ofera urmatoarele servicii:
      * Mesagerie bidirectionala. INMARSAT-C poate opera mesaje cu o lungime de pâna la 32 kbyte. Fiecare mesaj de la o statie SES este transmis în pachete de date prin satelit catre un LES, unde este reasamblat si apoi trimis catre destinatar prin reteaua de telecomunicatii nationala sau internationala. În cealalta directie apelantii pot trimite mesaje unei singure statii SES sau unui grup de statii.
      * Rapoarte de date si polling. Multi utilizatori INMARSAT-C au nevoie sa culeaga informatii de la alte nave sau platforme automate de strângere a datelor la intervale de timp fixe sau variabile. Raportarea de date permite transmiterea informatiilor în pachete de pâna la 32 byte la cerere sau la intervale de timp prestabilite. Polling permite bazei de date a utilizatorilor sa “interogheze” o statie SES oricând, declansând automat transmiterea informatiei cerute.
      * Raportarea pozitiei. Terminalele INMARSAT-C pot fi integrate cu o larga varietate de sisteme de navigatie pentru a oferi în orice moment informatii legate de pozitie actualizate.
      * Alertare în caz de primejdie.
      * E-mail.

      Echipamentul terminal

      O statie SES INMARSAT-C consta într-o antena, o unitate electronica, un procesor de mesaje, unitate vizuala VDU, tastatura si imprimanta. Procesorul de mesaje poate contine un floppy-disk pentru stocarea mesajelor transmise si receptionate. Va fi încorporat un receptor EGC.
      Mesajele transmise sunt pregatite la tastatura înainte de transmitere sau pot fi transferate prin floppy-disk de la alte surse computerizate. Mesajele primite vor fi disponibile la VDU sau pe imprimenta.
      Terminalul va oferi o alarma vizuala si/sau auditiva pentru a alerta ofiterul de cart al navei la receptia unui mesaj de pericol sau de alta importanta primit prin sistemul EGC.
      INMARSAT-C are avantajul fata de INMARSAT-A de a avea nevoie doar de o banda îngusta de frecvente din spectrul radio pentru a permite comunicatiile si este necesara o putere relativ joasa pentru a comunica cu satelitul si o antena omnidirectionala mica si usoara. (în cazul terminalelor semi-fixe poate fi vorba si de o antena directionala)
      Caracteristicile de omnidirectionalitate ale antenei înseamna ca ea nu necesita parti miscatoare si stabilizarea împotriva miscarii navei nu este necesara.
      În mod ideal terminalul INMARSAT-C trebuie interfatat cu un GPS pentru a furniza informatii de pozitie în cazul unei situatii de pericol, iar unele echipamente au în dotare un port standard RS-232 ce permite conectarea la un PC sau un alt echipament de date.

      Principii de operare

      Sistemul INMARSAT-C foloseste 4 statii NCS câte una în fiecare regiune oceanica, pentru a asigura comunicatiile din zona. NCS-urile sunt legate cu LES-urile prin semnale speciale prin satelit ce sunt utilizate pentru schimbul de informatii vitale de control si monitorizare.
      Fiecare NCS transmite continuu pe un canal special de satelit, cunoscut sub numele de canalul comun NCS care este utilizat pentru transmisiile legate de acest serviciu si informatii EGC catre SES-uri.
      Odata accesat, echipamentul SES monitorizeaza continuu canalul comun NCS cu conditia de a nu se opera alte operatiuni.
      Prin utilizarea informatiei de pe canalul comun NCS, statia SES poate automat sa câstige acces la un canal de lucru pentru o statie LES în mod particular pentru transmiterea si receptionarea de mesaje.

      Proceduri de intrare si iesire din sistem

      La deschiderea initiala sau ori de câte ori echipamentul a fost stins, este necesar ca operatorul unei statii SES INMARSAT-C sa realizeze intrarea în sistem. Aceasta procedura simpla sincronizeaza terminalul SES cu canalul comun NCS si informeaza NCS-ul ca statia SES este în stare operationala. Unele modele de INMARSAT-C vor realiza aceasta functie automat la deschidere.
      Daca nava trece dintr-o regiune oceanica în alta, este necesar sa se schimbe intrarea. Unele echipamente realizeaza aceasta operatiune automat.
      O alerta de pericol poate fi transmisa si daca SES-ul nu este accesat.
      Daca dintr-un motiv anume terminalul o sa stea închis pentru o perioada mai lunga operatorul trebuie sa realizeze iesirea din sistem. Nerealizarea acestui lucru înseamna ca terminalul ramâne înregistrat la NCS ca fiind activ si statia LES poate încerca sa transmita mesaje.

      Interfatarea cu anumite echipamente de navigatie

      De obicei terminalul statiei SES va fi interfatat cu GPS-ul (sau Glonass) pentru a furniza informatii legate de pozitie, precise si la obiect în cazul unei alerte de primejdie. Aceasta informatie rezida în memoria generatorului echipamentului de alertare în caz de primejdie.
      Informatii corecte legate de pozitie sunt necesare de asemenea pentru asigurarea ca receptorul EGC al terminalului raspunde alertelor de primejdie coasta-nava si la alte mesaje importante care sunt reprezentative pentru pozitia navei.
      Cele mai multe terminale INMARSAT-C au receptoare GPS încorporate.

      Comunicatii de prioritate

      Alertele de primejdie pot fi transmise numai cu acordul prealabil al comandantului sau al persoanei responsabile cu siguranta navei.
      Transmisia alertei de pericol nu cere ca operatorul sa nomineze o statie LES sau sa aiba o adresa electronica a MRCC. Programul echipamentului INMARSAT-C si statia NCS vor asigura ca alerta sa fie rutata unei statii LES corespunzatoare de unde va trece la MRCC-ul asociat.
      Echipamentul INMARSAT-C contine un generator de alerta pentru pericol. Mijlocul cel mai rapid de transmitere a unei alerte de primejdie necesita ca operatorul sa efectueze doua operatiuni manuale simple (de exemplu apasarea simultana a doua butoane de control). Aceste operatiuni vor genera o alerta de primejdie aleatorie ce va contine urmatoarele informatii:

      – identitatea statiei SES;
      – natura primejdiei (în acest caz necunoscuta) [maritime unspecified];
      – cele mai recente informatii continute în memoria echipamentului privitoare la pozitia navei, drum si viteza;

      Daca timpul permite, operatorul poate edita alerta de primejdie înainte de a fi transmisa si sa aleaga natura pericolului dintr-o lista de situatii. Alternativ, operatorul poate folosi tastatura sa editeze alerta de primejdie si sa selecteze prioritatea alertei (distress priority) înainte de transmisie.
      Echipamentul INMARSAT-C va oferi o indicatie operatorului ca alerta de primejdie se transmite si mult mai important o indicatie la receptionarea confirmarii de la LES. Daca confirmarea nu este receptionata nici de la LES si nici de la MRCC-ul asociat în timp de 5 minute, alerta de primejdie se va repeta.
      Comunicatiile dupa alerta initiala de primejdie se realizeaza de la tastatura si dupa selectarea prioritatii pericolului mesajele receptionate vor fi disponibile pe VDU sau imprimanta.
      Alte alerte de prioritate vor trebui editate de operator si sa selecteze prioritatea corespunzatoare pentru transmisie. Mesajele de urgenta trebuie sa înceapa cu cuvintele “PAN PAN” si mesajele de siguranta cu “SECURITE”.
      Operatorii trebuie sa fie familiarizati cu serviciul de codare pe 2 digiti de INMARSAT ce faciliteaza rutarea automata a mesajelor si livrarea la organizatia corespunzatoare fara a fi nevoie de detalii sau de adresa.
      Receptia alertelor de primejdie tarm-nava facute prin EGC vor fi marcate prin alarme sonore si/sau vizuale pentru a atrage atentia ofiterului de cart. Astfel de alarme nu se opresc singure ci trebuie oprite manual. Receptia mesajelor care au prioritate de urgenta (urgent priority) vor declansa si ele alarma.
      Alertele de primejdie tarm-nava vor începe cu cuvintele “MAYDAY”, mesajele de urgenta vor începe cu “PAN PAN”, iar cele de siguranta cu “SECURITE”.
      Daca o alerta de primejdie este generata fara voie, este esential ca MRCC-ul corespunzator sa primeasca un mesaj pentru anularea alertei de primejdie în care se vor indica: numele navei, indicativul de apel si numarul de identificare INMARSAT.
      Metode de transmitere a unei alerte de primejdie prin INMARSAT-C:
      – utilizând menu-ul statiei de nava;
      – apasând butonul dedicat de declansare a alertei de primejdie.
      Transmiterea alertei de primejdie folosind butonul dedicat “Distress”
      Acest lucru se realizeaza prin apasarea unui buton sau a unei combinatii de butoane de la terminal (daca statia este dotata cu astfel de butoane) timp de aproximativ 5 secunde.
      Transmiterea alertei de primejdie folosind menu-ul de la terminalul statiei SES:
      * Se introduce informatia în formularul de pe ecran, se introduce pozitia prezenta a navei si orice alta informatie ce ar putea fi necesara.
      * Se selecteaza natura primejdiei din lista oferita de soft.
      * Se selecteaza, daca este posibil, cel mai apropiat LES din regiunea oceanica în care se afla nava (însa se poate selecta orice LES din acea regiune oceanica).
      * Se transmite alerta de primejdie.
      * Se asteapta confirmarea de la LES. Daca nu se primeste nici o confirmare în 5 minute se repeta etapele de mai înainte.
      * Dupa ce alerta de primejdie este trimisa si confirmarea a fost receptionata, poate fi transmis un mesaj mai detaliat cu prioritate de primejdie furnizând informatii mai amanuntite despre incident. Acest mesaj cu prioritate de primejdie va fi de asemenea automat îndreptat catre RCC.

      Testele de verificare a performantei

      Un astfel de test este facut când un terminal INMARSAT este achizitionat. Acest test consta din receptia si transmiterea unui mesaj, o alerta de primejdie si o confirmare a alertei de pericol.
      Operatorul de la nava poate începe un astfel de test daca exista banuieli legate de starea echipamentului si poate dura pâna la 20 minute pentru a se încheia.
      Operatorul trebuie sa fie atent la realizarea unui astfel de test încât sa nu transmita din greseala o alerta de primejdie originala. În timpul testului, programul va cere operatorului sa initieze un test pentru alerta de primejdie. Daca operatorul nu raspunde la aceasta cerinta în 30 secunde, programul va initia automat un test pentru alerta de primejdie. Daca dupa 30 secunde operatorul raspunde la aceasta cerinta si initiaza manual alerta de primejdie, aceasta va fi luata ca originala.
      O atentie marita trebuie oferita pozitionarii antenei într-un loc în care sa nu fie umbrita de suprastructuri.

      Receptoarele EGC INMARSAT

      Informatii generale

      Sistemul INMARSAT ofera un serviciu numit EGC care ofera posibilitatea de a transmite informatii la statiile selectate SES dintr-o regiune oceanica. Aceste informatii includ MSI (Maritime Safety Information) care include alerte de pericol, avize de navigatie si meteorologice, prognoze meteorologice si alte informatii legate de siguranta navelor.
      Un receptor EGC este încorporat în majoritatea echipamentelor INMARSAT-C.
      Prin EGC sunt furnizate 2 tipuri de mesaje: SafetyNET si FleetNET.
      SefetyNET este un serviciu NBDP, ce permite organizatiilor autorizate sa transmita informatii de siguranta navigatiei de la coasta la nave.
      Aceste organizatii autorizate pot fi:
      – oficii hidrografice, pentru avize de navigatie;
      – oficii meteorologice, pentru avize meteorologice si prognoze;
      – MRCC pentru alerte de urgenta tarm-nava, comunicatii de cautare si salvare si alte informatii urgente si importante.
      Acest serviciu este dedicat tuturor navelor ce naviga în afara zonelor de acoperire NAVTEX.

      FleetNET permite organizatiilor autorizate sa transmita informatii la grupuri de statii SES selectate. Utilizatorii autorizati sunt:
      – proprietarii navelor pentru transmiterea informatiilor legate de flota si companie;
      – guvern pentru transmisii catre nave apartinând unei tari anume;
      – servicii de stiri pentru transmisii de stiri;

      Cele mai multe modele INMARSAT-C pot receptiona informatii EGC când nu transmit mesaje normale sau receptioneaza de la LES-uri. Când sunt angajate într-un astfel de trafic, instalatia este trecuta pe un canal LES si nu pe canalul comun NCS pe care transmisiile EGC sunt facute.
      Sistemul INMARSAT ofera 6 minute de “ecou” a informatiei EGC pentru a permite navelor care au fost în legatura cu un LES sa se întoarca pe canalul comun NCS si sa receptioneze (primeasca) informatia.

      Difuzarea mesajelor EGC

      Un mesaj EGC, fie el SafetyNET sau FleetNET, este difuzat pe suprafata unei întregi regiuni oceanice si este receptionat de toate statiile SES care sunt acordate pe canalul comun NCS. Însa mesajul este acceptat numai de receptoarele EGC care sunt în aria geografica specificata de furnizorul autorizat al informatiilor sau care au fost programate sa accepte tipul acela de mesaj EGC. Toate celelalte receptoare EGC vor respinge mesajul.

      Adresele selectate EGC ce pot fi specificate de un furnizor autorizat de informatii sunt:
      – nava aflata într-o anume pozitie sau zona geografica definita în mod unic;
      – nave ce apartin unui anume pavilion sau flote;
      – o nava anume;
      – toate navele dintr-o regiune oceanica;

      Toate mesajele EGC poarta un cod unic care permite receptorului EGC sa interzica automat stocarea si printarea mesajelor care sunt receptionate de mai multe ori daca mesajul original a fost receptionat corect.

      Difuzarea informatiilor SafetyNET

      Furnizorii de informatii MSI fac uz de capabilitatile de adresare pe zone geografice a sistemului EGC. De exemplu, mesajele EGC ce contin prognoze meteo si avize de navigatie vor fi transmise în zone fixe, în timp ce mesajele EGC privind avize locale de furtuna sau retransmiterea de alerte de primejdie vor fi transmise în zone definite în mod unic.
      Decizia unui receptor EGC al unei statii SES de a accepta sau respinge astfel de mesaje este în întregime electronica si se bazeaza numai pe comparatia datelor legate de pozitia geografica ce rezida în memoria facilitatii EGC. De aceea este necesar ca aceasta facilitate sa fie în continuu furnizata cu informatii corecte legate de pozitia navei.
      La cele mai multe echipamente INMARSAT-C pozitia este introdusa în generatorul de alerte de primejdie, ori manual ori electronic de o interfata, care înnoieste si informatia facilitatii EGC.
      Neînnoirea informatiei în facilitatea EGC într-un interval mai mare de 12 ore va face ca receptorul EGC sa accepte toate informatiile MSI cu prioritate mai ridicata decât “Rutina” pentru întreaga regiune oceanica.
      Operatorii trebuie sa consulte manualul de utilizare al fabricantului pentru instructiuni specifice legate de programarea facilitatii EGC ca sa asigure receptionarea informatiilor si printarea lor.
      Receptia alertelor de pericol tarm-nava si a mesajelor cu prioritate de urgenta (urgent priority) vor fi marcate de alarme audio si/sau vizuale pentru a înstiinta ofiterul de cart.
      Livrarea corespunzatoare a mesajelor este asigurata prin tehnica FEC. Experienta a demonstrat ca legaturile de transmisie sunt fara erori si receptia se face cu erori minime în conditii normale.
      Datorita acoperirii vaste pe care o ofera satelitii, se impun anumite forme de discriminare si selectivitate pentru printarea anumitor mesaje. Mesajele “Area calls” vor fi receptionate de toate navele aflate în zona de acoperire a unui satelit însa aceste mesaje vor fi printate numai de acele receptoare ce recunosc zona fixata sau pozitia geografica în acel mesaj. Formatul mesajului include un preambul ce permite microprocesorului din receptorul statiei de nava sa decida printarea acelor mesaje MSI ce sunt legate de pozitia din acel moment a navei, de ruta intentionata sau de o anumita zona fixata de operator. Acest preambul permite de asemenea suprimarea anumitor tipuri de mesaje MSI ce nu prezinta importanta pentru tipul respectiv de nava. Cum fiecare mesaje are o identitate unica, reprintarea mesajelor deja receptionate este automat suprimata.
      Fiecare furnizor de informatie îsi pregateste mesajele sale MSI folosind anumite caracteristici recunoscute de serviciul EGC. Aceste caracteristici, cunoscute sub numele de codurile “C” sunt combinate într-un antet generalizat al mesajului dupa cum urmeaza: C1:C2:C3:C4:C5. Fiecare cod “C” controleaza un criteriu diferit de emisie si i se asigneaza o valoare numerica conform cu optiunile disponibile. Poate fi folosit un al saselea cod “C”, notat “C0” pentru a indica regiunea oceanica (AOR-E, AOR-W, POR, IOR) când se trimite un mesaj unei statii LES ce opereaza în mai mult de o regiune oceanica.
      C1 desemneaza prioritatea mesajului (primejdie, urgenta, securitate, rutina). Mesajele MSI vor avea cel putin nivelul de prioritate securitate. C2 este codul de serviciu sau tipul mesajului (de exemplu aviz NAVAREA pe raza lunga sau aviz NAVAREA de coasta) si arata de asemenea lungimea adresei pentru receiver ce va trebui sa-l decodifice. C3 este codul de adresa si poate fi format din 2 digiti pentru numarul NAVAREA sau pe 10 digiti pentru a indica o zona circulara pentru un aviz meteorologic. C4 este codul de repetitie ce instructioneaza statia LES când sa transmita mesajul catre NCS pentru emisia respectiva si cât de lung sa fie acel mesaj. C5 este o constata si reprezinta un cod de prezentare “00”.

      EPIRB – INMARSAT

      Un EPIRB INMARSAT sau altfel numit INMARSAT-E sau EPIRB în banda L (frecventa de 1.6 GHz) utilizeaza sistemul de sateliti INMARSAT pentru a oferi indicatii legate de localizarea supravietuitorilor în operatiunile de cautare si salvare.
      Informatia transmisa de la EPIRB este receptionata de un satelit geostationar INMARSAT si retransmisa la un LES. Aceasta informatie este trecuta direct la MRCC.
      INMARSAT-E
      Sistemul INMARSAT-E ofera servicii de alertare maritima globala prin satelitii INMARSAT. Alertele de primejdie transmise de la EPIRB-E sunt releiate prin satelitii INMARSAT catre echipamentele de receptie aflate la 4 statii de coasta CES, astfel: Raisting, Germania (T-Mobil); Niles Canyon, USA (Stratos); Perth, Australia (Telstra); BT Atlantic, UK (BT).
      Alerta de primejdie transmisa de un EPIRB-E va fi receptionata totdeauna de doua CES-uri în fiecare regiune oceanica.

      SART

      SART = Search and Rescue Radar Transponder
      Instalatiile conforme cu GMDSS cuprind la nava si unul sau mai multe transpondere SART, dispozitive ce sunt utilizate pentru a localiza ambarcatiunile de salvare sau navele în primejdie prin crearea unei serii de 12 puncte pe display-ul unui radar ce este implicat în salvare, ce lucreaza în banda X (9.2-9.8 GHz). Raza de detectie între aceste dispozitive si nave depinde de înaltimea la care se afla antena radar si înaltimea la care se afla transponderul SART, însa aceasta este în jurul razei de 5 Mm.

      Telex prin radio (ToR, NBDP)

      Echipamentul telex prin radio emite si receptioneaza prin tehnica FSK (Frequency Shift Keying) prin care fiecare caracter alfanumeric este format dintr-o combinatie de 7 biti cu o viteza de transmisie de 100 bauds.
      Bitul este cea mai mica unitate de informatie si poate avea doar doua stari: 1 sau bit marcat (MARK) si 0 sau bit nemarcat (SPACE).
      Aceste stari sunt transmise de fapt ca doua frecvente diferite, a caror diferenta este 170 Hz, mai precis aceste doua frecvente se stabilesc în jurul unei frecvente centrale fc.

      Moduri de transmisie telex
      Se utilizeaza doua moduri principale pentru transmisie, respectiv receptie telex:
      * ARQ (Automatic Request for Repetition)
      Acesta este singurul mod conversational (prin care ambele statii emit) si utilizeaza urmatoarele 3 caractere: împarte textul în blocuri a câte 3 caractere; transmite câte un bloc odata, urmând ca statia care a receptionat blocul sa transmita la rândul ei un caracter de control (CS1 sau CS2 – Control Sign) pentru a comunica buna receptie a blocului; în cazul în care caracterul de control transmis de statia care face receptia nu se alterneaza (când CS1 când CS2) ci acestia se repeta (dupa CS2 urmeaza tot CS2), statia care are de transmis mesajul telex, va retransmite ultimul bloc transmis pentru corectare; transmisia mesajului telex se considera terminata când si blocul ultim al mesajului a fost transmis.
      * FEC (Forward Error Correction)
      Este un mod de emisie difuzata (o statie transmite si celelalte receptioneaza simultan. Fiecare caracter se emite de 2 ori, la intervale de timp de 200 ms. Daca unul dintre caracterele receptionate nu se verifica la receptie (receptionat eronat) atunci în locul lui se tipareste caracterul *.

      Numarul de apel telex
      Orice statie de nava MF/HF cu echipament Telex are un numar unic de identificare telex numit Selcall Number, format din 5 cifre.
      ANSWERBACK are ca rol verificarea faptului ca telexul este conectat cu cine trebuie.
      În mod uzual, ANSWERBACK se formeaza din:
      Selcall number + spatiu + callsign + spatiu + X.
      De exemplu, daca nava proprie are numarul telex 12345 si indicativul YQVB, atunci ANSWERBACK-ul utilizat va fi:
      12345 YQVB X.
      Orice mesaj telex are la începutul si sfârsitul sa acest ANSWERBACK ca sa se stie cui îi este adresat.

      Transmiterea mesajului de primejdie prin telex
      Se scrie textul mesajului, care trebuie sa cuprinda în mod obligatoriu:
      – data si ora mesajului;
      – MAYDAY;
      – This is + indicativul de apel al navei în primejdie;
      – Pozitia navei;
      – Natura primejdiei;
      – Ajutorul cerut;
      – Alte informatii;
      – + (pentru transmisie).

      Receptionarea si confirmarea mesajului de primejdie prin telex
      – MAYDAY;
      – Indicativul de apel al navei care confirma receptia;
      – DE;
      – Indicativul de apel al navei în primejdie;
      – RRR;
      – MAYDAY;
      – + pentru transmisie.

      Cererea de liniste telex
      – MAYDAY;
      – CQ;
      – DE;
      – Numele sau indicativul de apel al navei care impune linistea;
      – SILENCE MAYDAY;
      – + pentru transmisie.

      Renuntarea la linistea telex
      – MAYDAY;
      – CQ;
      – Numele sau indicativul de apel al navei care cere renuntarea la liniste;
      – Ora de renuntare;
      – Numele sau indicativul de apel al navei aflate în primejdie;
      – SILENCE FINI;
      – + pentru transmisie.

      NAVTEX

      Serviciul international NAVTEX este un sistem pentru emisia si receptionarea automata a mesajelor MSI prin tehnica NBDP (radiotelex) pe frecventa 518 kHz, utilizând limba engleza, pentru a întruni cerintele Conventiei SOLAS.
      Raza de acoperire a sistemului este de 300-400 Mm în jurul transmitatorului si în general este folosit în zona maritima A2 de catre tarile cu mici deschideri la mare sau cu suprafete maritime mici de acoperit.
      Zonele acoperite de statii NAVTEX sunt: Marea Mediterana, Marea Nordului, zonele de coasta ale Japoniei si coastele Americii de Nord.
      Sistemul NAVTEX lucreaza în modul FEC (clasa F1B), deci acolo unde nu s-a receptionat bine un caracter alfanumeric, se va tipari caracterul ASTERIX *.
      Pentru a evita interferentele care ar putea apare între statiile de emisie NAVTEX:
      – s-a limitat puterea statiilor de coasta care transmit;
      – fiecare statie de coasta emite dupa un orar coordonat.
      Se utilizeaza sistemul de împartire NAVAREA (NAVAREA I – NAVAREA XVI), astfel ca în fiecare NAVAREA (sau METAREA) pot exista pâna la 24 de statii de coasta care emit NAVTEX, care se împart în 4 grupe (fiecare grupa emite câte o ora), fiecare grupa având maxim 6 statii (fiecare statie emite 10 minute sau mai mult). Periodicitatea transmisiei mesajelor NAVTEX este de 4 ore pentru fiecare statie.
      Pentru identificarea unei statii de coasta se foloseste o litera de la A la Z, astfel încât nu exista doua statii apropiate cu aceeasi litera.
      Mesajul NAVTEX începe totdeauna cu un preambul ZCZC, urmat apoi de un grup de patru caractere B1B2B3B4, unde:
      – B1 este o litera de la A la Z ce identifica statia transmitatoare;
      – B2 este o litera de la A la Z ce identifica tipul de mesaj transmis;
      – B3B4 reprezinta un numar serial de la 01 la 99 ce identifica numarul de ordine curent al mesajului NAVTEX transmis.
      Mesajul cu numarul de ordine 00 se tipareste întotdeauna fiind un mesaj special ce contine informatii urgente legate de operatiuni SAR.
      Indicatorul B2 poate fi una din literele:
      A – avize de navigatie;
      B – avize meteorologice;
      C – rapoarte de gheata;
      D – informatii SAR;
      E – prognoze meteorologice;
      F – mesaje ale serviciilor de pilotaj;
      G – mesaje Decca;
      H – mesaje Loran;
      I – mesaje Omega;
      J – mesaje Satnav;
      K – alte mesaje ajutatoare pentru navigatie;
      L – avize de navigatie suplimentare;
      V – servicii speciale;
      W – servicii speciale (posibil în limbi nationale);
      X – servicii speciale;
      Y – servicii speciale;
      Z – nici un mesaj la îndemâna (QRU);

      Mesajele de tip A, B, D si L nu trebuie niciodata respinse de utilizator si de fapt echipamentele NAVTEX nu permit rejectarea mesajelor de tip A, B sau D.

      Echipamentul NAVTEX de la bordul navelor este compus receptor dedicat, ce contine o imprimanta si/sau un display, tastatura si un microprocesor si ofera urmatoarele functii:
      – receptioneaza numai de la statiile selectate;
      – receptioneaza numai anumite tipuri de mesaje;
      – previne receptia aceluiasi mesaj de mai multe ori;
      – stocheaza informatia receptionata;
      – previne imprimarea daca semnalul nu este destul de bun.
      Receptoarele NAVTEX sunt dotate cu antene proprii care în mod normal sunt filare, scurte si cu un preamplificator.
      Sistemului NAVTEX i s-au alocat trei frecvente pentru emisie:
      – 518 kHz pentru transmisii în limba engleza;
      – 490 kHz pentru transmisii în limbi nationale;
      – 4209.5 kHz pentru transmisii în zonele tropicale.

      GMDSS 1

      1

      • Pfiuuuu, ce noroc am avut!
        Nu a rebuit să fragmentez …..

    • @diaconul Eusebiu
      Dar eu stau si ma intreb – poate ne ajuta D-na. Birchall care a fost de multe ori in SUA – la NASA tot asa e, ca la noi? Adica daca vin Democratii la Putere schimba toata conducerea, tot, pana la portar inclusiv? Apoi vin Republicanii care, la randul lor, schimba iarasi tot, inclusiv portarul? Cum de nu se intampla la NASA ca specialistii sa fie “centrifugati” (impinsi la marginea sistemului, desigur) si sa vina in locul lor niste “habarnisti” (adica oameni pusi acolo politic si care habar nu au de meserie)? Eu inteleg ca nicaieri nu e perfect, dar totusi… Chiar este interesant de stiut daca in America exista corespondentul a ceea ce in Romania s-a numit cederizare, pesederizare, pedelizare…

    • inteligenta ne antrenata ,cred ca ai uitat ceva COSPAS este un sistem care este recomandat la nord de 7o grade nord si la sud de 70 grade sud unde nusunt operational sateliti IMARSAT ,dar ca toti cu ura in stomac nu le ai

Comentează

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.