Am participat, în calitate de vorbitor, în sesiunea intitulată „Întărirea rolului parlamentelor naţionale în Uniunea Europeană” la reuniunea COSAC care se desfăşoară în Bratislava, Republica Slovacă.

În cadrul intervenţiei mele, am subliniat necesitatea şi importanţa opiniilor Parlamentelor naţionale care, în accepţiunea mea, trebuie să fie luate în considerare mai mult de către Comisia Europeană, subliniind că este nevoie de o schimbare de atitudine din partea Comisiei, care trebuie să ţină mult mai mult cont de propunerile îmbunătăţite primite din partea legislativelor statelor membre UE, cu atât mai mult atunci când este ridicat un cartonaş galben.

Un bun exemplu pe care l-am subliniat în acest sens este legat de propunerea Comisiei Europene de modificare a Directivei 96/71/CE privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii, când Comisia Europeană a ales să nu răspundă integral criticilor venite din partea a 11 parlamente naţionale şi la cartonaşul galben declanşat de acestea.

Din punctul nostru de vedere, suspendarea avansării acestei propuneri, în paralel cu un efort de dialog direct şi discuţii directe cu toate cele 11 parlamente naţionale, astfel încât la finalul acestor discuţii să se vină cu o varianta de compromis îmbunătăţită faţă de actuala variantă, care să includă şi să reprezinte şi criticile şi observaţiile transmise, ar fi fost un exemplu de o mult mai bună şi mai transparentă cooperare între Comisia Europeană şi legislativele din cele 11 state membre.

Cu toate acestea, am evidenţiat susţinerea pe care o acordăm activităţilor Comisiei Europene, oferind ca exemplu faptul că, din cele 85 de opinii adoptate de Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor în acest an, doar 2 au fost avize motivate, generate de propuneri inacceptabile. În aceste situaţii specifice, ne-am fi aşteptat la o dovadă din partea Comisiei Europene că îşi respectă propriile angajamente de a îmbunătăţi relaţia cu Parlamentele naţionale.

De asemenea, am arătat că, la nivelul Comisiei noastre, am organizat dezbateri publice pe teme de interes, precum Planul Juncker, Securitatea Cibernetică, Parteneriatul Estic şi Politica de Vecinătate, Uniunea Energetică, Piaţa Unică Digitală sau Securitatea Europeană şi Internaţională, ale căror concluzii au fost incluse în opiniile adoptate de România.

Nu în ultimul rând, am afirmat că reinstaurarea încrederii în proiectul european şi între statele membre şi Comisia Europeană este critică, din acest punct de vedere fiind esenţial ca opiniile parlamentelor naţionale să fie luate în considerare mult mai mult pe viitor şi ca vocea acestora sa fie mult mai auzită şi mai respectată, mai ales dacă ţinem cont că ea reprezintă vocea cetăţenilor.