105 ani de la naşterea lui Emil Cioran

Multe dintre valorile culturii universale s-au plămădit și și-au tras seva creației din sufletul delicat și greu încercat al poporului român. Așa este și cazul unuia dintre cei mai mari filosofi existențialiști ai Franței, ai României și ai întregii lumi, Emil Cioran, născut la 8 aprilie 1911, la Rășinari. Supranumit filosoful disperării, Cioran s-a aplecat în opera sa asupra unor teme ca păcatul originar, contingența ființei umane, sensul tragic al istoriei, sfârșitul civilizației, amenințarea Răului, refuzul consolidării prin credință, obsesia absolutului, viața ca expresie a exilului metafizic al omului. Ispitit de o melancolie metafizică și de tragedie a tristeții, Cioran a lăsat posterității prin opera sa anumite întrebări pe care omul este dator să și le pună în periplul său existențial. Cred că de la Cioran am învățat, ca principiu, că nicio o paradigmă sau teorie nu rezistă fără să fie supusă interogării și falsificabilității. Indiferent de domeniul de aplicație, nicio idee nu trebuie preluată fără filtrul propriei rațiuni și suntem aici, pe pământ, pentru a visa, pentru a înțelege rostul nostru sau măcar să încercăm să ne interogăm permanent asupra propriei existențe.