Astăzi s-a încheiat, probabil, cel mai important summit al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord de la sfârşitul Războiul Rece

Desfăşurat într-un context de securitate foarte dificil şi complicat, summit-ul a demonstrat, în primul rând, capacitatea Alianţei de a răspunde prompt şi proporţional tuturor provocărilor de securitate, atât cele convenţionale, cât şi cele emergente şi hibride, aşa cum sunt, în mod particular, ameninţărie provenite din mediul cibernetic. În egală măsură, consider de o importanţă majoră nivelul ridicat de cooperare şi complementaritate între NATO şi Uniunea Europeană demonstrat în cadrul acestui summit prin Declaraţia NATO-UE.

Din perspectiva României, aşa cum a subliniat şi preşedintele Klaus Iohannis, rezultatele acestui summit demonstrează, o dată în plus, importanţa ţării noastre în context european şi euro-atlantic şi consolidează poziţia noastră ca actor regional de prim rang şi ca furnizor de securitate pe flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice şi al Uniunii Europene, rol pe care am susţinut întotdeauna că România este capabilă şi trebuie să îl deţină. În egală măsură, consider că relaţia cu Statele Unite ale Americii continuă să joace un rol esenţial atât în ce priveşte securitatea ţării noastre, cât şi în cadrul poziţiei şi a acţiunilor NATO în această regiune.

Măsurile întreprinse împreună cu statele aliate privind echilibrarea dimensiunilor nordice şi sudice a flancului estic, constituirea unei brigăzi multinaţionale pe teritoriul ţării noastre, omologarea unităţii NATO şi a comandamentului multinaţional aflate pe teritoriul ţării noastre, dezvoltarea planului de contingenţă stabilit în urma summit-ului din 2014 şi, mai ales, preluarea scutului anti-rachetă de la Deveselu sub comanda NATO, demonstrează atât importanţa României în ecuaţiile strategice ale Alianţei, o consolidare semnificativă a securităţii naţionale, cât şi creşterea profilului strategic al Mării Negre.

Din acest punct de vedere, îmi exprim încrederea că, în cadrul întrunirii dedicate identificării şi dezvoltării de noi opţiuni privitoare la apărarea navală şi aeriană la Marea Neagră, programată în luna Octombrie, la nivelul miniştrilor apărării din NATO, măsurile finale vor fi conforme cu nivelul aşteptărilor României şi cu realităţile de securitate din această regiune deosebit de importantă pentru NATO şi UE.

Nu în ultimul rând, este prioritară sprijinirea şi dezvoltarea constantă a cooperării cu partenerii estici, în mod special Republica Moldova, Georgia şi Ucraina, atât în ce priveşte respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a celor trei state, cât şi în vederea întăririi securităţii şi a capacităţilor de apărare, dar şi în reformele întreprinse şi în parcursul european şi euro-atlantic al acestora.