Franta a cotit spre stanga. Urmeaza intreaga Europa, incepand bineinteles cu… Romania!

Scriam în urmă cu doua saptamani despre importanţa pentru Romania a unei victorii a stangii franceze conduse de … preşedintele Francois Hollande. Iata ca inevitabilul s-a produs si Hollande a castigat alegerile prezidentiale din Franta. Mai mult decat atat, iata ca dupa numai doua saptamani, Franta este condusa de un presedinte de stanga, iar Romania are un premier de stanga.

Dupa cum remarca si Victor Ponta, victoria lui Francois Hollande in alegerile prezidentiale din Franta este un moment care va avea cu siguranta reverberatii nu doar in politica franceza, ci si in aceea europeana.

Faptul ca, pentru prima data de la Francois Mitterand incoace, Franta va avea un presedinte socialist, tot un Francois, este de asteptat sa conduca treptat la o redefinire a politicilor comunitare, in special in domeniul economic, acolo unde dreapta a esuat lamentabil mizand exclusiv pe solutia austeritatii.Desigur, aceasta nu inseamna abandonarea disciplinei fiscale instituite prin Tratatul Fiscal. Dar este probabil ca noul presedinte francez sa militeze pentru completarea acestora cu atat de necesarele masuri de realansare economica si de sprijinire a dezvoltarii prin inovatie si cercetare.

De asemenea nu trebuie trecut cu vederea nici faptul ca alegerea lui Hollande scoate pentru moment din discutie un eventual lobby francez pentru renegocierea acordului Schengen, asa cum promitea contracandidatul sau, in incercarea disperata de a atrage cat mai mult din voturile electoraului nationalist. Ceea ce nu inseamna ca Romania si-a rezolvat problemele si este deja admisa in spatiul Schengen. Dar  perspectivele par in acest moment mult mai incurajatoare decat pana acum cand presedintele francez se numea Sarkozy.

In sfarsit, victoria lui Hollande este cu siguranta un semn al revigorarii stangii europene. Si este un semnal cu atat mai important cu cat ea vine vine in contextul accentuarii neincrederii si nemultumirii electoratului francez fata de clasa politica in ansamblu – aspect care a fost de altminteri extrem de vizibil in turul I, cand o treime dintre voturile exprimate s-au dus catre extremisti. Or, daca in Franta, care a fost mereu in avangarda europeana, a fost posibila capitalizarea votului negativ prin prezentarea unei alternative cu adevarat credibile, de ce n-ar fi aceasta solutia in intreaga Europa, pentru a pune punct dominatiei dreptei? Incepand, bineinteles cu… Romania!

Pentru a asigura o bază solidă de susţinere a iniţiativelor şi măsurilor guvernamentale, rămânem consecventi unei maniere de lucru bazate pe dialog politic, social şi economic şi pe consultarea societăţii civile şi a tuturor celor interesaţi şi vizaţi de politicile ce urmează a fi implementate.
Printre cele mai importante masuri propuse pentru fiecare domeniu se numara:

BUGETUL PUBLIC ȘI POLITICA ECONOMICĂ

· Realizarea unui mix eficient între politicile de stimulare a creșterii economice și obiectivul asigurării stabilității economice și financiare a țării;
· În acest scop, vom continua acordurile cu partenerii externi (Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și alții) și vom respecta prevederile acestora.
· Execuția bugetară se va realiza de o manieră prudentă, concomitent cu respectarea obligațiilor asumate către diferite categorii de cetățeni, și anume, în cursul acestui an, reîntregirea salariilor personalului bugetar la nivelul din iunie 2010 și restituirea sumelor reținute fără bază legală pensionarilor; · Creșterea încasărilor bugetare prin eficientizarea administrării fiscale, îndeosebi prin aplicarea de proceduri moderne de control, lupta fermă împotriva evaziunii fiscale și a corupției, precum și prin utilizarea cu rezultate cuantificabile a banului public (reducerea drastică a cheltuielilor materiale ale instituțiilor bugetare și ierarhizarea investițiilor publice în funcție de influențele economico-sociale favorabile ale acestora);

· Elaborarea pe baze fundamentate a cadrului bugetar multianual pentru stimularea mediului de afaceri și întărirea clasei mijlocii; · Guvernul susține semnarea de către România a Tratatului Fiscal promovat la nivel european și va stimula dezbaterea publică a prevederilor sale, urmând să adopte cu operativitate și alte măsuri de întărire a guvernanței economice adoptate la nivelul Uniunii Europene.

AFACERI EUROPENE:
GESTIONAREA FONDURILOR STRUCTURALE ŞI DE COEZIUNE
Creşterea substantiala a gradului de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune până la 31 decembrie 2012.
Demararea implementării schemei privind reabilitarea termică a clădirilor, finanţată prin Programul Operaţional Regional, după aprobarea de către Comisia Europeană a realocării sumei de 150 milioane Euro de la Fondul Social European la Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

COORDONAREA PROCESULUI DE GESTIONARE A AFACERILOR EUROPENE
Promovarea intereselor României în cadrul negocierilor privind viitorul cadru financiar multianual al UE post 2013, principalul obiectiv fiind acela de a-şi îmbunătăţi poziţia de beneficiar net în relaţiile financiare cu UE faţă de cea din
actuala perspectivă prin asigurarea unei finanţări adecvate pentru politicile europene şi în special pentru cele de interes major pentru România.

SĂNĂTATE

Finalizarea, promovarea și aprobarea noului proiect de lege a sănătății Implementarea unui proiect pilot cu privire la salarizarea diferențiată, în funcție de performanță, a personalului din sistemul sanitar Creșterea accesibilității populației vulnerabile la servicii medicale Înființarea centrelor multifuncționale în zonele în care și-au încetat activitatea spitalele considerate ineficiente, pentru creșterea accesibilității populației la servicii medicale de specialitate Înființarea de noi centre de primire urgențe în zonele cu risc crescut Promovarea consumului de medicamente generice pentru populatie (medicamente mai ieftine, dar la fel de eficiente).

ECONOMIE, COMERȚ ȘI MEDIUL DE AFACERI
Îmbunătăţirea performanţelor întreprinderilor de stat, prin restructurare, cu scopul reducerii pierderilor acumulate de acestea, şi prin restrângerea arieratelor, care la finele anului 2011 reprezentau 2,6% din PIB. Implementarea acelor măsuri fiscale menite să deblocheze plăţile şi mecanismele de compensare a TVA
Auditarea şi evaluarea tuturor contractelor de achiziţii de bunuri şi servicii şi de consultanţă din punctul de vedere al necesităţii, oportunităţii şi eficientizării actului decizional
Implementarea corectă a legislaţiei europene în domeniul energiei („Pachetul 3 energie”) şi asigurarea independenţei reglementatorului, prin trecerea ANRE în subordinea Parlamentului
Regândirea sistemului de redevenţe şi a taxelor de exploatare a resurselor în acord cu prevederile comunitare.
Continuarea procesului de privatizare, mai ales acolo unde şi atunci când privatizarea aduce responsabilitate şi chibzuinţă în gestionarea activelor economice şi a resurselor, dar după finalizarea auditului asupra activităţii Guvernului precedent şi clarificarea situaţiei reale, tehnice şi economice a societăţilor supuse acestui proces.

CULTURA
Elaborarea proiectului Codului patrimoniului cultural, prin integrarea prevederilor conţinute în legile şi actele normative în vigoare, precum şi prin regândirea sistemului instituţional.
Semnarea Convenţiei cadru a Consiliului Europei cu privire la valoarea patrimoniului cultural pentru societate şi ratificarea sa de catre Parlamentul României.
Reinstituirea programului „Patrimoniului în pericol” destinat muzeelor etnografice în aer liber pe bază de cofinanţare cu contribuţie privată, mecenat şi sponsorizări.
Încheierea unor parteneriate cu autorităţile locale privind finanţarea şi amplasarea monumentelor de for public.
Măsuri prioritare: protejarea unor valori culturale romanesti precum:
· Cetatile dacice din Muntii Orastiei
· Ansamblul monumental „Calea Eroilor” de la Targu-Jiu
· Ceramica de Horezu

ADMINISTRAȚIE ȘI INTERNE
Îmbunătăţirea cooperării dintre instituţiile abilitate în combaterea evaziunii fiscale şi a contrabandei (ANAF, IGPF şi IGPR)
Implementarea strategiei sectoriale pentru combaterea corupţiei în structurile MAI
Continuarea eforturilor pentru aderarea României la Spaţiul Schengen prin ridicarea controalelor la frontierele maritime şi aeriene şi stabilirea termenului de ridicare a controalelor la frontierele terestre
Continuarea implementării sistemului integrat de securizare a frontierei
Adoptarea măsurilor necesare pentru desfăşurarea alegerilor locale şi parlamentare în condiţii de deplină legalitate
Organizarea transparentă şi corectă a concursurilor pentru recrutarea şi promovarea în funcţiile publice şi în celelalte posturi din administraţia publică exclusiv pe bază de competenţă profesională
Eliminarea tuturor formelor de discriminare în alocarea fondurilor guvernamentale destinate autorităţilor publice locale
Promovarea Strategiei Naţionale Anticorupţie în vederea acceptării de către Parlamentul României
Adoptarea măsurilor necesare astfel încât prefecţii şi subprefecţii să asigure condiţiile pentru buna desfăşurare a procesului electoral

APĂRARE
Îndeplinirea obligațiilor asumate prin Parteneriatul strategic cu SUA
Iniţierea unui proces de promovare a personalului pe baza principiilor meritocrației, a stării de sănătate și capacităților fizice ale personalului;
Demararea consultărilor cu societatea civilă pentru reconstrucția sistemului de pensii ocupaționale.

JUSTIȚIE
Realizarea cu prioritate a obiectivelor asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), iar în acest sens implementarea noilor coduri rămâne un obiectiv fundamental
Iniţierea urgentă a unor dialoguri cu colectivele de conducere ale instanţelor judecătoreşti, cu Consiliul Superior al Magistraturii(CSM), cu asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, cu avocaţii, notarii, consilierii juridici, în vederea adoptării unui calendar corect şi realist, fără sincope sau întârzieri nejustificate, al intrării în vigoare a noilor coduri: intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă (termen estimat: 1 septembrie 2012), precum şi pregătirea corespunzătoare a intrării în vigoare a noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală (termen estimat: primul semestru al anului 2013)

AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
Accelerarea procesului de comasare a terenurilor agricole prin măsuri de sprijinire a efectuării cadastrului, asigurarea cadrului legal şi instituţional necesar comasării şi adoptarea de măsuri care să încurajeze tranzacţiile cu terenuri agricole în scopul comasării
Implementarea unui program special de refacere a infrastructurii de irigaţii cu finanţare din fonduri europene

DEZVOLTARE REGIONALĂ ȘI TURISM
Accelerarea procesului de absorbție a fondurilor europene în cadrul Programului Operațional Regional prin transferul responsabilităților de control și monitorizare a proiectelor de la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale la nivelul Agențiilor pentru Dezvoltare Regională, simplificarea procedurilor de rambursare a cheltuielilor efectuate de beneficiarii de fonduri,
stabilirea unor termene maxime pentru rambursarea de către minister a cheltuielilor realizate de către beneficiari, precum și reglementarea situației proiectelor pentru care nu se depun cereri de rambursare a cheltuielilor de către beneficiari în termen de maxim un an
Revizuirea proiectelor incluse în Programul Național de Realizare a locuințelor sociale destinate tinerilor precum și persoanelor evacuate din locuințe de către foștii proprietari pentru ca acestea să corespundă scopului pentru care au fost elaborate programele

TRANSPORTURI
Respectarea condiţiilor contractuale privind finanţarea şi termenele de finalizare a investiţiilor în derulare
Finalizarea secţiunilor de autostradă şi a centurilor ocolitoare aflate în construcţie (Autostrada Bucureşti-Ploieşti, Autostrada Cernavodă-Constanţa, varianta de ocolire Deva-Orăştie la standard de autostradă, centurile cu profil de autostradă Arad şi Constanţa), a unor proiecte de reabilitare a drumurilor naţionale în curs de execuţie, precum şi finalizarea altor obiective de infrastructură
Demararea lucrărilor de execuţie pentru tronsoanele de autostradă, cu finanţare europeană, aflate pe Coridorul IV Pan-European: (Timişoara-Lugoj, Lugoj-Deva)

DIPLOMAȚIE ȘI AFACERI EXTERNE
Dezvoltarea şi consolidarea profilului României în UE şi NATO şi punerea în valoare cu mai mare eficacitate a beneficiilor ce decurg din statutul României de membru al celor două structuri
Continuarea eforturilor de promovare şi acţiunilor ferme de susţinere a aspiraţiilor de integrare europeană ale Republicii Moldova va avea un loc central

EDUCAȚIE
Gestionarea în condiţii optime a examenelor naţionale
Deblocarea posturilor din învăţământul superior
Susţinerea doctoranzilor și post-doctoranzilor prin burse din programe POSDRU
Utilizarea fondurilor structurale pentru dezvoltarea infrastructurii comune orientate pe cercetare sau tehnologie
Gestionarea eficientă şi transparentă a resurselor

MUNCĂ, FAMILIE ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ
Reîntregirea salariilor personalului bugetar
Reanalizarea acordului tripartit privind evoluţia salariului minim brut pentru 2012- 2016
Definitivarea sistemului ghişeului unic pentru angajatori
Crearea cadrului legislativ pentru realizarea cardului de asigurat

MEDIU
Operationalizarea Fondului de Mediu prin alocarea cu prioritate a resurselor pentru investitii verzi si crearea de locuri de munca verzi
Adoptarea unei Strategii si a unui Plan National de gestionare a deseurilor
Instituirea imediata a unui moratoriu privind exploatarea gazelor de sist pana la finalizarea studiilor ce se afla in derularea la nivel european privind impactul asupra mediului prin procedeul de fractionare hidraulica.

Intreg Programul de Guvernare propus de premierul desemnat Victor Ponta poate fi gasit aici.

In numele libertatii de expresie pe care o sarbatorim chiar astazi, as vrea sa precizez cateva lucruri. Din 2005 sunt titularul cursului “Procedura Insolventei: Reorganizarea judiciara si Procedura falimentului” de la Universitatea “Dimitrie Cantemir” din Bucuresti si coordonatorul grupului de cercetare privind Dreptul Falimentului si Restructurari Finaciar-Bancare la aceeasi universitate. Incasez un venit de la aceasta universitate, dar in schimbul unei munci, a unui act educational pe care il practic cu pasiune de 7 ani.  Tocmai de aceea, adresez public o invitatie oricarui jurnalist de a asista la prelegerile mele de la Universitatea Dimitrie Cantemir sau de a participa la seminariile pe care le sustin personal.

P.S. Cred ca e important sa subliniez un lucru. In 2005, Universitatea Dimitrie Cantemir a fost printre putinele institutii de invatamant superior care au inteles importanta cursului – “Procedura Insolventei: Reorganizarea judiciara si Procedura falimentului”. Desi acest curs propus de mine este cuprins in programa scolara a oricarei facultati de elita din lume, in 2005 mai multe universitati din Romania mi-au spus  ca procedura insolventei nu este de interes, desi realitatea economica de astazi transforma procedura insolventei: reorganizarea judiciara  si a falimentului intr-una dintre cele mai cautate discipline. Multumesc pe aceasta cale conducerii Universitatii Dimitrie Cantemir pentru faptul ca in 2005 a avut deschidere fata de o persoana care venea in Romania cu un masterat si doctorat la Yale Law School pe tema Dreptul falimentului aplicat sistemelor bancare din tarile Central si Est Europene, un subiect drag mie si care a devenit reperul principal al activitatii mele profesionale atat in Statele Unite cat si la actuala firma de avocatura cu care colaborez.

Iar stirile sunt de-a dreptul ingrijoratoare. Per total, in Romania, de la inceputul anului si pana acum au intrat in insolventa peste 30.000 de firme, trendul fiind acela de majorare substantiala fata de 2011. Un exemplu edificator in acest sens este cel al judetului Bistrita-Nasaud, unde, in trimestrul I, numarul firmelor care au fost dizolvate si al societatilor intrate in insolventa s-a dublat fata de anul trecut.

Veti spune poate ca niciodata criteriul cantitativ nu este suficient pentru a-ti forma un tablou complet asupra unui fenomen. Nimic mai adevarat. De altminteri, asa cum spuneam si intr-o emisiune recenta la The Money Channel, cred ca firmele „fantoma”, care isi planifica insolventa, pentru a „pacali” creditorii si a nu plati datoriile legale, nu au ce cauta pe piata. Numai ca, din nefericire, probleme nu au doar asemenea agenti economici neseriosi, ci si companii care pana mai ieri aveau un bun renume si care au mii de angajati.

Acest numar tot mai ridicat de insolvente demonstreaza ca economia nu o duce deloc bine. Iar asta, bineinteles, adauga o greutate suplimentara la greaua mostenire careia va trebui sa-i faca fata guvernul Victor Ponta.

Fara a pretinde ca sunt vreun specialist in economie, experienta mea profesionala ma indreptateste sa cred ca parte din rezolvare este legata de un Cod al Insolventei, care sa instituie obligativitatea finantarii in perioada de reorganizare in paralel cu o protectie sporita a liniilor de credit acordate in perioada de reorganizare. De asemenea transferarea spre solutionare a cererilor de insolventa in competenta unor instante specializate, capabile sa asigure celeritatea si  sa discearna intre companiile serioase, care merita sansa sa-si depaseasca problemele financiare si impostori este o alta masura care poate ajuta la cresterea numarului de reogranizari judiciare si la asanarea mediului de afaceri.

Voi ce parere aveti? Daca ar fi sa concluzionam in 5 teme majore care credeti ca ar fi acestea si mai ales care sunt, in opinia voastra, solutiile pentru temele identificate.

Asa stand lucrurile, anticipez o sesiune de dezbateri capitivante, despre care promit sa va povestesc cat mai curand.

O analiza de profunzime a voturilor date celor doua extreme – stanga si dreapta – par a-l scoate in avantaj de Hollande. Voturile extremei stangi vor merge fara probleme la Hollande, Melenchon, cerand inca de aseara electoratului sau sa voteze pe 6 mai impotriva lui Sarkozy. Surpriza ar putea veni de la voturile Frontului National. Si nu ma refer la eventuala politica de aliante a candidatei Frontului National, Marine LePen, ci mai ales la votul independent al majoritatii electoratului extremei drepte care a sanctionat dur modul in care a gestionat Sarkozy criza economica.

Prin urmare, pare dificil in asemenea conditii, ca majoritatea celor aproape douazeci de procente ale Frontului National sa se duca catre actualul presedinte in functie. Asta cu atat mai mult cu cat Marien LePen va dori sa-si pastreze autonomia/independenta, sa evite rolul de remorca a lui Sarkozy pentru a-si maximiza sansele la alegerile parlamentare.

Asa cum spuneam si intr-o postare anterioara, un succes al lui Hollande ar fi o veste buna pentru Romania, care a cazut adesea victima populismului marca Sarkozy si de aceea votul meu de cetatean european merge pentru Hollande.

In fine, o ultima observatie legata de participarea la vot. Faptul ca peste 80% dintre francezi au mers la urne este un semnal care trebuie sa dea de gandit societatii romanesti. 2012 este un an electoral in Romania, iar experientele din ultima perioada au aratat un deficit democratic major prin prabusirea ratei de participare. La ultimele alegeri parlamentare din 2008 s-au prezentat la vot sub 40% dintre romani. Exemplul francez arata normalitatea democratica pe care, sper ca o vom recastiga si noi cu ocazia alegerilor locale si parlamentare din acest an.

http://www.youtube.com/watch?v=BrKg81CGeGU

La nivelul Europei se constata o nemultumire tot mai accentuata a alegatorilor fata de masurile de austeritate si de solutiile prin care dreapta, aflata la putere in majoritatea statelor europene, dar si la conducerea multor institutii comunitare, a incercat sa gestioneze criza economica.

Aceasta nu inseamna insa ca stanga se poate culca pe o ureche, asteptand sa culeaga beneficiile acestei nemultumiri doar pentru ca ideologic este contraponderea fireasca a dreptei. Daca nu va reusi sa ofere o alternativa puternica si coerenta, social-democratii risca sa ramana doar cu asteptarea, in timp ce majoritatea electoratului nemultumit va ingrosa randurile absenteistilor sau se va reorienta catre partidele nationaliste si xenofobe. Proiectul Amsterdam isi propune sa contureze directiile strategice dupa care ar trebui sa actioneze social-democratia europeana pentru a capitaliza esecul dreptei. Dupa doi ani, concluziile acestor dezbateri si discutii extrem de interesante sunt cuprinse in documentul “ A Centre – Left Project for New Times“.

Iata mai jos, in rezumat, cateva dintre aceste directii:

1. Social-democratia trebuie sa promoveze economia de piata – care insa nu poate fi lasata sa se autoreglementeze, in conditiile in care laissez-faire-ul neoliberal si-a dovedit limitele
2. Social-democratia trebuie sa sprijine intarirea democratiei prin reformarea sistemului politic si sa demonstreze ca lucrand impreuna se pot realiza mai multe decat pe cont propriu.
3. Social-democratia trebuie sa reconstruiasca sentimentul de coeziune sociala si sa revitalizeze conceptul de cetatenie bazata pe respectul reciproc al drepturilor si indatoririlor.
4. Social-democratii trebuie sa fie avocati ai unei Uniunii Europene reformate si revitalizate, in conditiile in care multe dintre problemele cu care se confrunta diversele state europene pot fi rezolvate doar prin cooperare transnationala.

In raspuns la provocarile si problemele cele mai presante cu care se confrunta statele europene, oferta electorala a social-democratilor trebuie sa se concentreze pe cresterea economica si pe promovarea de programe care sa stimuleze crearea de locuri de munca, luand in considerare nivelul diferit de adaptare la globalizare si schimbarile societale.

De asemenea, social-democratii trebuie sa isi asume clar intentia de a promova disciplina fiscala si de a implementa reguli care sa tina sub control nivelul datoriei publice si deficitele.

Pe de alta parte, rolul statului trebuie regandit, prin redefinirea serviciilor publice si a masurilor menite sa ajute societatea sa faca fata riscurilor la care este expusa, printre care la loc de frunte se afla inechitatea si polarizarea sociala tot mai accentuate.

Desigur, ceea ce propune “Proiectul Amsterdam” este cu siguranta perfectibil si in niciun caz exhaustiv. Indiferent de completari si evolutii, proiectul de reimprospatare a social-democratiei este unul care merita luat in seama si in care PSD se implica deja consistent.

Chiar daca in cursa s-au inscris mai multi candidati, batalia principala se va da intre actualul presedinte, Sarkozy si candidatul stangii, François  Hollande, un candidat aparent conjuctural, dar care a devenit in scurt timp surpriza placuta a stangii, reusind sa-i impresioneze pe sceptici si sa urce vertiginos in sondaje, avand perspectiva tot mai clara de a intra cu prima sansa intr-un viitor tur doi.

Hollande este avantajat in duelul sau cu Sarkozy atat de contextul economic deloc favorabil solutiilor de dreapta, mai ales intr-o tara care ramane patria sindicalismului si a valorilor sociale de stanga, cat si de insatisfactia generala a francezilor fata de un Sarkozy in pierdere de forma, a carui agresivitate nu mai are darul de a misca electoratul francez.

Daca va castiga alegerile, Hollande va fi primul presedinte de stanga care va conduce Franta, de la François Mitterand incoace. Adica primul presedinte francez de stanga dupa 17 ani in care functia prezidentiala a fost confiscata de dreapta franceza.

Alegere a lui Hollande va avea cu siguranta implicatii nu doar asupra Frantei, ci si asupra intregii politici europene, unde Franta este ramane un jucator de prima mana.

De la eforturile de salvare a zonei euro, la directia pe care o va lua dezvoltarea Uniunii Europene sau relatia cu partenerii extracomunitari, toate sunt domenii in care orientarea de dreapta sau de stanga a viitorului presedinte francez va avea o influenta semnificativa.

Si, evident, alegerea francezilor ne intereseaza si pe noi, ca membrii ai unei Uniuni tot mai agitate de  presiunea puternica a dificultatilor economice si recrudescenta nationalismului pe care acestea o alimenteaza.

Daca Sarkozy va reusi sa obtina un nou mandat de presedinte, in pofida nemultumirii francezilor fata de situatia economica in care se gaseste Franta, aceasta se va intampla inclusiv cu sprijinul nationalistilor lui Marine LePen. Iar acest sprijin s-ar putea sa conduca printre altele si la o noua repozitionare a Frantei in ecuatia aderarii la Schengen a Romaniei si Bulgariei.

De aceea, votul meu, de cetatean european merge, fara ezitare pentru François Hollande.

Chiar daca in cursa s-au inscris mai multi candidati, batalia principala se va da intre actualul presedinte, Sarkozy si candidatul stangii, François  Hollande, un candidat aparent conjuctural, dar care a devenit in scurt timp surpriza placuta a stangii, reusind sa-i impresioneze pe sceptici si sa urce vertiginos in sondaje, avand perspectiva tot mai clara de a intra cu prima sansa intr-un viitor tur doi.

Hollande este avantajat in duelul sau cu Sarkozy atat de contextul economic deloc favorabil solutiilor de dreapta, mai ales intr-o tara care ramane patria sindicalismului si a valorilor sociale de stanga, cat si de insatisfactia generala a francezilor fata de un Sarkozy in pierdere de forma, a carui agresivitate nu mai are darul de a misca electoratul francez.

Daca va castiga alegerile, Hollande va fi primul presedinte de stanga care va conduce Franta, de la François Mitterand incoace. Adica primul presedinte francez de stanga dupa 17 ani in care functia prezidentiala a fost confiscata de dreapta franceza.

Alegere a lui Hollande va avea cu siguranta implicatii nu doar asupra Frantei, ci si asupra intregii politici europene, unde Franta este ramane un jucator de prima mana.

De la eforturile de salvare a zonei euro, la directia pe care o va lua dezvoltarea Uniunii Europene sau relatia cu partenerii extracomunitari, toate sunt domenii in care orientarea de dreapta sau de stanga a viitorului presedinte francez va avea o influenta semnificativa.

Si, evident, alegerea francezilor ne intereseaza si pe noi, ca membrii ai unei Uniuni tot mai agitate de  presiunea puternica a dificultatilor economice si recrudescenta nationalismului pe care acestea o alimenteaza.

Daca Sarkozy va reusi sa obtina un nou mandat de presedinte, in pofida nemultumirii francezilor fata de situatia economica in care se gaseste Franta, aceasta se va intampla inclusiv cu sprijinul nationalistilor lui Marine LePen. Iar acest sprijin s-ar putea sa conduca printre altele si la o noua repozitionare a Frantei in ecuatia aderarii la Schengen a Romaniei si Bulgariei.

De aceea, votul meu, de cetatean european merge, fara ezitare pentru François Hollande.